Istoria integrata

Demir Dragnev,
membru corespondent al AŞM, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie, Stat şi Drept

La Institutul de istorie s-au repartizat manualele şi toată lumea citeşte, de la doctoranzi la profesori, apoi urmează să se discute. Eu lucrez la manualele de istorie medievală, a VI-a şi a VII-a, şi pot să spun că aceste cărţi sunt făcute necalificat şi tendenţios. Ele nu pot fi reparate, ci trebuie scrise din nou. Au concepţii greşite, fiind făcute după principiile istoriografiei sovietice. Curriculumul care stă la bază nu acoperă teritorial toate ţările europene şi nici n-are o periodizare logică. Au pus acolo material eclectic, nemaivorbind de droaia de greşeli. Haideţi să vedem mai întâi ce o să facă această comisie şi după aceea comentăm.

Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, prof. univ. la USM

Vreau să scriu un articol în care să argumentez lipsa de sens şi să mă retrag din ceea ce se numeşte „comisia de pe lângă Academie”. Este o comisie menită să lustruiască situaţia creată în învăţământul istoric, în timp ce Asociaţia Istoricilor, dar şi participanţii la mitinguri, au cerut clar retragerea manualelor din învăţământ. Pe 3 noiembrie a fost o conferinţă la AŞM. Atunci am întrebat dacă există vreun ordin de creare a comisiei, dar nu există aşa ceva. În această listă sunt incluşi rectorii (Rusnac, Galben, Roman), adică funcţionari care sunt supuşi, care o să-şi dea cu părerea aşa cum o să le spună şefu’. Deci, părerea comisiei va fi părerea şefului. Şi-apoi, ce caută autorii de manuale acolo? Pentru minister este foarte important ca manualele acestea să reziste cel puţin un an şi comisia n-are nimic altceva de făcut decât să inducă lumea în eroare.

Ion Şişcanu, rectorul US „B. P. Hasdeu” din Cahul

Este o formalitate. Să luăm, de exemplu, manualul de istorie pentru clasa a IX-a. Dacă vă uitaţi bine, o să vedeţi că dl Buruian, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, este consultant. Odată fiind consultant - deci, coordonator ştiinţific -, el, de fapt, a elaborat concepţia acestei cărţi şi i-a dat drumul. Iar acum AŞM, prin acelaşi institut condus de Buruian, trebuie să facă, chipurile, o expertiză a acestei cărţi. Comisia este făcută pentru a tergiversa, a obosi lumea, ca lucrurile să rămână pe vechi. Dacă ministerul a acceptat această carte, ce treabă mai are în comisie. AŞM trebuie să facă o comisie de istorici experţi independenţi, care să includă şi câteva cadre didactice, care n-au luat parte la scrierea şi experimentarea manualelor. Pur şi simplu, aceasta va practica un sondaj anonim. Dar au fost selectaţi oameni conform fidelităţii lor faţă de partidul de guvernământ, cu concepţii ideologice de mult perimate, care vor confirma ceea ce au făcut autorii.

Mihai Ursu, directorul Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală

Cred că în comisie sunt reprezentanţi de la toate instituţiile, oameni cu păreri opuse. N-am studiat încă manualul de clasa a IV-a, pe care trebuie să-l recenzez, pentru că ne-au dat un singur manual la tot grupul. Această comisie trebuia făcută până la… şi nu după. Înţeleg că întreaga Europă e preocupată anume de studierea istoriei integrate, dar ei au în spate nişte ani de discuţii, iar la noi sunt alte realităţi, probleme mult mai dureroase care trebuiau evitate. De aceea, mai întâi trebuia să fie discutată metoda, să fie mai multă transparenţă şi n-ar fi apărut situaţia aceasta când, după ce manualele au fost editate şi distribuite, noi începem să le evaluăm.

sursa [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Academia de Ştiinţe a Moldovei
Comisia pentru expertiza ştiinţifică
a manualelor de istorie

1. Stratievschi Chiril, membru corespondent al AŞM, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM - preşedinte

2. Nagnibeda-Tverdohleb Tatiana, director general interimar, Direcţia generală educaţie, ştiinţă, tineret şi sport, mun. Chişinău - vicepreşedinte

3. Zabolotnaia Lilia, doctor în istorie, vicedirector la Institutul de Istorie, Stat şi Drept - secretar

4. Şlapac Mariana, doctor habilitat în arte, vicepreşedinte al AŞM

5. Roşca Alexandru, academician coordonator al Secţiei ştiinţe umanistice şi arte a AŞM

6. Popovici Constantin, academician, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM

7. Eşanu Andrei, membru corespondent al AŞM, şef Secţie istorie universală la Institutul de Istorie, Stat şi Drept

8. Dragnev Demir, membru corespondent al AŞM, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie, Stat şi Drept

9. Ţaranov Vladimir, membru corespondent al AŞM, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie, Stat şi Drept

10. Rusnac Gheorghe, membru corespondent al AŞM, rectorul USM

11. Buruian Alexandru, doctor habilitat în drept, director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept

12. Galben Andrei, doctor habilitat în istorie, rector al ULIM

13. Beniuc Valentin, doctor habilitat în politologie, rector al Institutului de Relaţii Internaţionale din RM

14. Dergaciov Valentin, doctor habilitat în istorie, director al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM

15. Roman Alexandru, doctor habilitat în istorie, rector al Academiei de Administrare Publică de pe lângă preşedintele RM

16. Chicuş Nicolae, doctor în istorie, decan al Facultăţii de istorie a UPS „Ion Creangă”

17. Solomon Constantin, doctor habilitat în istorie, decan al Facultăţii de istorie a USM

18. Petrencu Anatol, doctor habilitat în istorie, prof. univ. la USM

19. Cocârlă Pavel, doctor habilitat în istorie, prof. univ. la USM

20. Gonţa Gheorghe, doctor habilitat în istorie, prof. univ. la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

21. Parasca Pavel, doctor habilitat în istorie, prof. univ. la ULIM

22. Smochină Andrei, doctor habilitat în drept, director al Centrului Stat şi Drept al Institutului de Istorie, Stat şi Drept

23. Bulmaga Leonid, doctor în istorie, director al Centrului Studii Istorice al Institutului de Istorie, Stat şi Drept

24. Jarcuţchi Ion, doctor în istorie, secretar ştiinţific al Secţiei ştiinţe umanistice şi arte a AŞM

25. Sava Eugen, doctor habilitat în istorie, director al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie

26. Ursu Mihai, director al Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală

27. Atanasov Nicolae, doctor în istorie, rectorul Universităţii din Cahul

28. Batâr D., doctor habilitat în chimie, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Chimie al AŞM

29. Sânchetru Victor, profesor, gr. didact. II, Şcoala medie Slobozia, Ştefan- Vodă

30. Proca Nicolae, profesor, gr. didact. superior, Liceul teoretic „Alexandru cel Bun”, Rezina

31. Dandara Viorel, şef direcţie, Direcţia generală raională de învăţământ, tineret şi sport, Râşcani

32. Lungu Corina, inspector, gr. didact. superior, DGETS, Chişinău

33. Veveriţă Maria, profesor, gr. didact. superior, Liceul teoretic Bieşti, Orhei

34. Mistreanu Tatiana, inspector, DGETS, Chişinău

35. Gherman Ala, profesor, gr. didact. I, Liceul teoretic „Liviu Deleanu”, Chişinău.

sursa [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

La 15 ani de la războiul de pe Nistru,
cei care au făcut istorie combat „Istoria integrată

Ieri, mai mulţi combatanţi, istorici, scriitori, precum şi ex-preşedintele Mircea Snegur şi alţi foşti demnitari din perioada războiului din 1992 au participat la Conferinţa ştiinţifico-practică „Războiul de la Nistru: cauze şi consecinţe”. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia de drept umanitar şi Fundaţia pentru integrare europeană „Luceafărul”, cu ocazia celor 15 ani de la declanşarea conflictului armat de la Nistru (2 martie 1992).

„Vrem să arătăm lumii că, în 1992, a fost un război pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a RM, dar nu aşa cum îl prezintă autorii manualelor de „Istorie integrată”, a spus la începutul conferinţei colonelul în rezervă Andrei Covrig. În continuare, istoricul Anatol Petrencu a menţionat că versiunile cu privire la războiul de pe Nistru, vehiculate în noile manuale de istorie, sunt „floare la ureche pe lângă ceea ce declară actuala conducere. Manualele îi prezintă pe moldoveni drept agresori. Totodată, pe Nistru n-a fost un război civil, cum spune Voronin în recenta sa alocuţiune”. Mircea Snegur, primul preşedinte al RM, le-a spus foştilor combatanţi că „pentru mine istoria sunteţi dumneavoastră. Nu mă interesează istoria comandată din manualele de „Istorie integrată”. La rândul său, ex-ministrul de Externe, Nicolae Ţâu, a spus că politica ruşilor în regiune nu s-a schimbat deloc. Iar Ion Costaş, ex-ministru al Apărării în timpul conflictului, a criticat abordarea din manualele de „Istorie integrată”. El a demonstrat că Rusia a fost cea care a declanşat războiul, aducând drept argumente numărul şi tipurile de armament furnizat separatiştilor de câtre Armata a XIV-a. „A fost o adevărată invazie. Iar istoria am făcut-o noi, nu autorii de „Istorie integrată”. Dacă tragi spre trecut cu puşca, se va trage în tine cu tunul”, a mai spus Costaş.

Prezentarea senatorului Ilie Ilaşcu s-a axat, mai ales, pe argumentul juridic: „Decizia CEDO confirmă faptul că pe Nistru n-a fost un conflict etnic, nici civil, ci un război moldo-rus îndreptat împotriva tânărului stat RM”.

În finalul conferinţei, participanţii au formulat mai multe constatări şi recomandări ce ţin de tratarea istorică corectă a evenimentelor din 1991-1992, pe care le-au adresat conducerii de vârf a RM. Astfel, ei cer retragerea din învăţământ a manualelor de „Istorie integrată”, care conţin învinuiri la adresa conducerii RM în dezlănţuirea războiului şi justifică comportamentul forţelor separatiste, precum şi organizarea, în comun cu ministerele Educaţiei şi Tineretului, al Afacerilor Interne şi al Apărării, a unei dezbateri publice cu tema „Războiul din 1992 - potenţial nevalorificat în procesul de educare a tinerei generaţii”.


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]