Grigore Vieru

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, fostul judeţ Hotin, azi Republica Moldova) este un poet român basarabean.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de 7 clase din satul natal în anul 1950, după care urmează şcoala medie din orăşelul Lipcani pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de critica literară . În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea Filologie şi Istorie. Se angajează ca redactor la revista pentru copii "Scânteia Leninistă", actualmente "Noi".

La 8 iunie 1960 se căsătoreşte cu Raisa, profesoară de română şi latină, născută Nacu şi se angajează ca redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 este redactor la editura "Cartea Moldovenească".

Anul 1968 produce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană post-belică.

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei "Secolul XX": Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chişinău cu un sac de cărţi. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:  

 

Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul

În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi.


Acum și în veac

Wikipedia
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Poezii de Grigore Vieru
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Opera
-----------------------------------------------------------------
* 1957 - "Alarma" (versuri pentru copii)
* 1958 - "Muzicuţe" (versuri pentru copii)
* 1961 - "Făt-Frumos curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!" la editura "Cartea Moldovenească"
* 1963 - "Mulţumim pentru pace" (versuri) şi "Făguraşi" (versuri, povestiri şi cântece).
* 1964 - Revista Nistru publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
* 1965 - "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", prefaţat de Ion Druţă pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
* 1967 - "Poezii de seama voastră" (editura Lumina)
* 1967 - "Bărbaţii Moldovei" cu o dedicaţie pentru "naţionalistul" Nicolae Testimiţeanu ((revista Nistru)). Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.
* 1969 - "Duminica cuvintelor" la editura Lumina cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii.
* 1970 - "Abecedarul" (editura Lumina)- autori Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru)
* 1970 - "Trei iezi" [1]
* 1974 - "Aproape" (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu)
* 1975 - "Mama" (editura "Lumina" - cartea pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
* 1976 - "Un verde ne vede!" ( editura "Lumina" - volum pentru care poetului i se decernează "Premiul de Stat al Republicii Moldova" (1978).

* 1991 - "Metafore albastre" (editura Narodna cultura, Sofia - în colecţia Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev

Scrisoarea poetului Grigore Vieru adresata Presedintelui Statelor Unite, George W. Bush

Stimate domnule Presedinte al Statelor Unite ale Americii, George W. Bush,
Stim ca primiti zilnic, din toate colturile lumii, numeroase mesaje incarcate cu mari dureri omenesti si cu mari sperante. Va rog sa primiti inca unul. Sunt un scriitor roman din Republica Moldova, nascut in 1935. Am participat, alaturi de alti intelectuali basarabeni, la revolutia basarabeana de dezrobire nationala pe care am facut-o cu ajutorul icoanelor, poeziei si muzicii, si bineinteles cu ajutorul populatiei. Ma aflu si azi pe baricade alaturi de aceeasi intelectuali. Cel mai frumos lucru este ca in ultima vreme simtim alaturi umarul tinerilor, profesorilor si copiilor nostri.

Din 21 noiembrie a.c. ma gasesc pe miraculosul pamant al Americii invitat de Preacucernicul Parinte Protopop Constantin Alecse de la Biserica Ortodocsa Roman "Sf. Treime" din Los Angeles si de Consiliul Mondial Roman al carui Presedinte este domnul Mircea Popescu. Sunt fericit ca am ajuns in Tara Dumneavoastra care a devenit si Tara atator romani. Am reusit chiar sa compun un imn dedicat Californiei care m-a cucerit prin frumusetea ei. Inca din copilarie, prin anii 50, auzeam pe cei varstnici spunand in soapta: "Las ca vin americanii". Nu intelegeam mare lucru atunci din asta.

Am aflat mai tarziu ca americanii erau asteptati si in Romania Tara de care fostul imperiu sovietic ne despartise in mod criminal. Americanii au ajuns in Romania. Tarziu, dar au ajuns. Imbratisarea recenta de catre NATO a Romaniei a devenit un prilej de bucurie si fericire pe ambele maluri ale Prutului apa blestemata care inca ne mai desparte. Speram ca si Basarabiei ii va veni mai usor dupa aderarea Romaniei la structurile euro-atlantice. In prezent Republica Moldova se zbate in ghearele unei saracii groaznice.

Din pacate, aproape ca ne-am obisnuit cu indelunga mizerie materiala. Ne multumim cu putin, pentru ca asa am fost educati. Eu sunt una din victimile acestei educatii. Parca as fi gata sa indur mai departe intreaga saracie daca mi s-ar lasa in pace Credinta stramosilor mei, Limba Romana si Istoria romanilor. Sunt gata sa indur, in aceasta ideie chiar si sarma ghimpata de la Prut care imi zgarie inima si care stiu ca odata si odata va cadea asa cum a cazut Zidul Berlinului. Va asigur ca multi romani basarabeni gandesc ca mine.

Romanii au un proverb care suna astfel: "Lupul isi schimba parul, iar naravul ba". Iata ca, desi vor sa para democrati, comunistii din R. Moldova nu-si prea schimba naravul. Teroarea politica si suprimarea libertatii de exprimare continua dupa un program bine pus la punct. A fost oprita (stinsa, ca sa zicem asa) retransmiterea pe teritoriul R. Moldova a emisiunilor postului national de televiziune din Romania.

Chiar in aceste zile, in preajma sosirii in SUA a presedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, a fost inchis oficial postul de radio "Vocea Basarabiei". Este urmarita Mitropolia Basarabiei, unii preoti care o slujesc sunt batuti bestial. Este inca urmarita si atacata in presa guvernamentala Limba Romana si studierea in scoala a Istoriei romanilor. A fost arestat si bagat in puscarie redactorul-sef al saptamanalului "Accente", Sergiu Afanasiu. Numai solidaritatea activa a ziarsitilor democrati a reusit sa-l scoata de-acolo. Impusat scriitorul Mihail Garaz. Omorat regizorul Ion Mija. Nu se stie in ce imprejurari au murit intr-un accident rutier marii artisti Ion si Doina Teodorovici si stralucitul politician, fost detinut politic, Gheorghe Ghimpu. Strivit cu autocamionul pe trotuar poetul Dumitru Matcovschi. Batut fara mila, noaptea, in fata casei sale redactorul-sef al saptamanalului national "Literatura si arta" care e si un mare poet si publicist, Nicolae Dabija. In emisiunile de la asa zisul post national moldovenesc de televiziune nu este voie sa se pronunte cuvantul "roman", necum sa se admire Tara stramosilor. Acasa la el, in R. Moldova, nu este asteptat (ca sa nu zicem altfel) de catre oficialitati marele luptator Ilie Ilascu, cel care a facut 9 ani de puscarie politica, actualmente stabilit in Romania. Sunt urmariti sau izgoniti din post prefectii, sefii consiliilor judetene, primarii, directorii de scoli care nu convin politicii de deznationalizare a regimului comunist.

Am putea umple zeci de pagini, domnule Presedinte, cu exemple de asemeni atrocitati comuniste in R. Moldova unde nostalgicii rosii si-au gasit un cuib caldut gratie blajinatatii traditionale si tolerantei romanilor basarabeni, gratie fricii multora de Siberia, frica de care inca nu ne-am despartit. Si bineinteles, gratie armatei a 14-a care nicidecum nu se lasa urnita din Transnistria.

Consideram si noi, ca si Domnia Voastra, ca nici terorismul religios, nici cel politic, nici oricare alt terorism nu poate fi tolerat in noul secol in care am pasit. Iata de ce am indraznit sa va scriu. Va multumesc pentru ingaduinta de a ne asculta.

Cu dragoste si aleasa pretuire,
Grigore Vieru, Poet, membru al Academiei Romane - Los Angeles, California - 17 decembrie 2002

Autorul scrisorii: Poetul Basarabean Grigore Vieru.
Scrisoarea a fost publicata in jurul datei de 15-16 decembrie 2002, in multe publicatii romanesti din Romania, Republica Moldova, Statele Unite, si alte Tari de pe Glob.

Poezii ale lui Grigore Vieru

FAPTURA MAMEI

Usoara, maica, usoara,
C-ai putea sa mergi calcand
Pe semintele ce zboara
Intre ceruri si pamant.
In priviri c-un fel de teama,
Fericita totusi esti
Iarba stie cum te cheama,
Steaua stie ce gandesti.

BASARABIE CU JALE

In mine a lovit strainul
De Pasti sau Denii.
Dar incoltitu-m-au bezmetici
Si moldovenii.
Ca nu suntem romani strainul
Pe-a lui o tine.
Si-ai mei mai tare-l cred pe dansul
Decat pe mine.
Basarabie cu jale, Basarabie,
De pe deal si de pe vale, Basarabie!

„Incalcita-ti este viata“, Basarabie!
„Ca graul ce-l bate gheata“, Basarabie!
In mine-au dat si moldovenii
Necrestineste.
Ci-s fericit ca-n ei romanul
Tot mai traieste.
Ei spun ca nu-s romani, ci lacrimi
In piept framanta
Cand un Farcas sau Vicoveanca
Sau Gheorghe canta.
Basarabie cu jale, Basarabie,
De pe deal si de pe vale, Basarabie!
„Incalcita-ti este viata“, Basarabie,
„Ca graul ce-l bate gheata“, Basarabie!

CANTEC BASARABEAN

Lui Nicolae Furdui Iancu
Nu-i pe lume om frumos
Ca romanul rusinos!
Mai romane, mai fratane,
Ce ai tu de la rusine?!

Ca paganul tot mai rau,
Mai rau urca-n capul tau!
Nu-i pe lume om blajin
Ca romanul cel crestin!
Mai romane si mai frate,
Ce castigi din bunatate?!
Cine-a vrut, cine-a poftit
Zilele ti-a otravit!
Cat ii lumea Domnului
Rabdator ca tine nu-i!
Mai romane, fratioare,
Din rabdare ce ai oare?!
Numai lantul vechi pe os,
Numai timpul scorburos!
Cat ii lumea-n lung si-n lat
Om mai pasnic n-am aflat!
Mai romane, mai crestine,
Ca esti pasnic este bine!
Dar tu mori si eu tot mor,
Ce-avem noi din pacea lor?!

DOINA

In memoria lui Igor Vieru,
Petru Zadnipru, Liviu Damian,
Ion Vatamanu, Vlad Iovita
Ceva se-ntampla azi cu noi:
Azi lacrimile sunt gunoi.

Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohoteste rea.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Din paine iau, sa pot zbura,
Cat de pe flori albina ia.
Dar tot eu sunt si judecat
Ca, trandavind, m-am imbuibat.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Ajuns-am a umbla mereu
In brate cu mormantul meu.
Si nu stiu unde sa-l mai pun
Sa am un somn mai lin, mai bun.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!

SALVATI- VA PRIN LIMBA

Lui Ion Hadarca
S-au otravit pe vai izvoare
Si mierea adunata-n floare.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!
S-a otravit privighetoarea
Si firul ploii si ninsoarea.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!
S-a otravit dulceata poamei
Si laptele din sanii mamei.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!

CASA PARINTEASCA

Lui Mihai Ciobanu
Ascultati-ma, surori, pe mine,
Si voi, fratii mei, ce va sfaditi:
E pacat, nu-i drept si nu e bine
Sa vinzi casa care te-a-ncalzit.
Bani ne-ar trebui la fiecare,
Toti avem copii si vremea-i grea.
Insa cum sa vinzi fereastra oare,
Cea la care maica te-astepta?!
Casa parinteasca nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfant.
Din atatea lucruri dragi si sfinte
Ochii mamei inca ne privesc.
O vom da si vor schimba lacata
Si vor pune si ferestre noi.
Si trecand pe langa ea vreodata,
Va privi ca la straini la noi.

Casa parinteasca nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfant.
Din atatea lucruri dragi si sfinte
Ochii mamei inca ne privesc.
Vom pleca si noi canva din viata
Si parintii sus ne-or intreba
Ce mai face casa lor cea draga,
Cine are grija azi de ea.

OF, ITALIE

Foaie verde si-o lalea,
N-am crezut s-ajung candva
Tocmai in Italia,
Sa las tarisoara mea;
Sa adorm, trudit de munci,
Nealaturea de prunci,
Of, Italie!
Lasai casa si plecai,
Si plecai din plai in plai,
Si m-au dus nu visele
Numai suferintele,
Nu zburdalniciile,
Numai saraciile,
Of, Italie!

Castig mult n-am bucurii,
Ca mi-i dor de-ai mei copii,
Castig bine, voia-i rea,
Ca mi-i dor de casa mea
Si mi-i dor de satul meu
Care-aduna greu un leu,
Of, Italie!
Bun li-i vinul si-l cinstesti,
Dar nu-i vin de la Hancesti,
Frumos si cantecul lor,
Dar nu-i cantec din Bihor;
Frumoasa li-i datina,
Dar nu-i sarbatoarea mea,
Of, Italie!

LIMBA ROMANA

Anei si lui Alexandru Bantos
Din cauza durerii
Firescul dor al limbii
Il preamaresc si-l cant.
Si din aceeasi pricina
Puterii Tale, Doamne,
Ma inchin.
In fiecare zi,
In chiar lumina diminetii,
Se-arata steaua
Suferintei mele
Pe care numai
Ochii mamei o zaresc
Incoronati cu lacrimi.

PODUL LIPCANI- RADAUTI- PRUT

Lui Vasile Iovu
Zace rupta in doua
Mareata coroana a Prutului:
Podul de la Lipcani. Frate,

Vom deveni un desert,
Un pustiu
Acoperit cu oasele
Naiului tau,
Daca nu vom sti
Ce sa facem.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


A TRECUT IN NEFIINTA MARELE POET.

SA SE ODIHNEASCA IN PACE.