2 decese de gripa pandemica in Republica Moldova

2 decese de gripa pandemica in Republica Moldova

Decesul bărbatul de la Drochia a survenit în urma gripei A (H1N1). Aceatsa a declarat ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, în cadrul şedinţei Parlamentului de astăzi. În aceeaşi ordine de idei, oficialul a mai adăugat că până în prezent în Republica Moldova au fost înregistrate 30 de cazuri confirmate de gripă pandemică din 160 de cazuri şi 2 decese. Toate victimele au contaminat virusul A (H1N1) din străinătate.

Bărbatul de 35 de ani din Drochia s-a întors acum două zile din Federaţia Rusă. Acesta a fost internat de urgenţă, fiind transportat chiar de la gară, în secţia de terapie intensivă de la spitalul raional Drochia, dar nu a putut fi salvat şi a murit în câteva ore.

Jurnal.md

AH1N1 – virusul care a îngrozit o lume întreagă
• Virusul gripei A (H1N1), apărut în Mexic în martie 2009, a atins acum toate ţările occidentale. • Răspândirea este atât de intensă încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Uniunea Europeană au renunţat să mai facă statistici privind numărul îmbolnăvirilor. • OMS recomandă antiviralul TamifluAmerica şi până în Africa, trecând prin Europa, ameninţarea unei pandemii de gripă a ţinut multă vreme prima pagină din actualitate şi forţele politice continuă să se organizeze din 25 aprilie, dată la care a apărut gripa A în America de Nord. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), estima că este vorba de o urgenţă internaţională. În Europa, Statele Unite şi Asia, au fost luate măsuri preventive pentru a evita propagarea acestui virus ca în cazul gripei aviare din 2000. Societăţile comerciale pregătesc planuri de reorganizare posibilă a muncii în cazul unei pandemii. Se dezvoltă noi vaccinuri şi autorităţile pregătesc liste cu persoanele care ar trebui vaccinate cu prioritate.



Ce trebuie să ştim despre gripa A (H1N1)


Virusul gripei A (H1N1), apărut în Mexic în martie 2009, a atins acum toate ţările occidentale. Răspândirea este atât de intensă încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Uniunea Europeană au renunţat să mai facă statistici privind numărul îmbolnăvirilor.

« Gripa porcină », « gripa mexicană » şi apoi « nord-americană », « noua gripă» şi în final « grippa A (H1N1) » : într-o săptămână virusul a fost supus la numeroase mutaţii lingvistice. Schimbări care relevă lipsa generală a unei certitudini privind provenienţa sa. Gripa porcină stigmatiza animalele, în special porcii. Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor nu a pierdut timpul şi s-a sesizat imediat pentru a aminti că virusul nu a fost izolat la animale şi că termenul este impropriu din punct de vedere ştiinţific.



Numele tehnic a fost adoptat într-un final


Denumirile de « gripă mexicană » şi ulterior « nord-americană » a fost la fel de contestat, dar acesta avea cel puţin meritul de a fi exact din punct de vedere geografic. Este sigur că primele cazuri au apărut în Mexic şi această ţară rămâne cea mai afectată până în prezent. Denumirea de « noua gripă », propusă la Bruxelles era prea vagă. În final cea mai bună soluţie a fost acea de a se ralia deciziei luate de OMS şi de a numi virusul prin denumirea sa tehnică « grippa A (H1N1) ». A este tipul virusului, iar paranteza reprezintă capacitatea de mutaţii a acestuia. H1N1, înseamnă Hemagglutinina 1 şi Neuraminidase 1, care sunt proteninele ce au fost găsite pe suprafaţa virusului şi care îi permit acestuia să se fixeze pe alte celule.
Conform unui studiu american publicat de revista ştiinţifică PLOS Currents, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Maryland, virusul H1N1 nu trebuie lăsat să se combine cu alţi viruşi şi este foarte succesibil la mutaţii.
Studiul a fost efectuat pe dihori infectaţi cu trei viruşi de gripă diferiţi. Cercetătorii au descoperit cu această ocazie că H1N1 îi domină pe ceilalţi viruşi. O observaţie importantă însă: H1N1 nu s-a combinat cu celelalte surse virale ale gripei sezoniere din 2009 ceea ce înseamnă că din asocierea cu alţi viruşi nu apare un virus nou.
Asta ne dă siguranţă, spun cercetătorii care erau îngrijoraţi că virusul H1N1 poate schimba material genetic cu alte surse şi în urma contactului cu acestea pot apărea viruşi recombinaţi, un fel de « super-virus », mult mai periculos.

La sfârşitul lunii august, OMS a sfătuit ţările din emisfera nordică să se pregătească pentru un al doilea val de propagare a pandemiei, iar în ţările din regiunile tropicale, unde virusul a ajuns mai târziu, să se pregătească pentru o creştere a numărului de cazuri.



Simptomele


Pentru moment, simptomele gripei A (H1N1) sunt aceleaşi ca pentru o gripă de sezon : asocierea cu problemele respiratorii (tuse, dificultăţi în respiraţie) a semnalelor generale: febra constantă şi mai mare de 38°C, oboseala, dureri musculare. Unele persoane ar putea avea boala, dar fără a prezenta vreun simptom.



De ce se propagă atât de repede?


Două studii realizate în Canada şi în Singapore arată că o cauză prin care poate fi explicată propagarea virusului ţine de faptul că pacienţii infectaţi pot rămâne contagioşi o săptămână până la 12 zile după încetarea febrei.
Virusologii credeau iniţial că pacienţii cu gripă rămân contagioşi între 24 şi 48 de ore după dispariţia febrei. Ori aceste două studii demonstrează că la 20 până la 30% dintre pacienţi, virusul rămâne viu în sânge 8 până la 12 zile de la dispariţia febrei. Virusul rămâne viu, ceea ce înseamnă că se poate multiplica şi deci infecta alte persoane.
Studiul realizat la Singapore a mai arătat că perioada contagioasă ar fi mai scurtă la pacienţii trataţi cu antivirale de tip Tamiflu.
În schimb, cercetătorii nu au putut stabili densitatea încărcăturii virale la finalul celor 8 zile. Asta înseamnă că nu se ştie exact până în ce moment aceşti pacienţi sunt contagioşi. Ori, după cum admit autorii acestor studii, aceste date sunt esenţiale pentru a estima adevăratul risc de contaminare.



Rezultate privite cu prudenţă


De notat, în final, că aceste studii au fost realizate pe un număr mic de pacienţi : aşadar aceste rezultate trebuie privite cu prudenţă. Cercetările continuă.
Şi dacă aceste rezultate se confirmă, cifrele obţinute ar putea ajuta autorităţile sanitare în a-şi adapta recomandările pentru a evita propagarea virusului.
Persoanele cele mai vulnerabile
Femeile însărcinate, în special cele aflate în al doilea şi al treilea trimestru al sarcinii, sunt vulnerabile în faşa virusului şi orice febră asociată cu un simptom respirator trebuie considerată o urgenţă medicală. Copii, bolnavii cronici şi personalul medical şi de securitate, sunt la fel de vulnerabili, fiind foarte expuşi.
Conform primelor anchete epidemiologice asupra pandemiei făcute în Statele Unite şi Mexic, obezitatea este şi ea un factor agravant.
Din contră, persoanele în vârstă sunt relativ protejate în faţa virusului, pentru că ceva asemănător a circulat în anii 1948 - 1950.



Vaccinurile


OMS recomandă antiviralul Tamiflu. Acesta aparţine grupului farmaceutic elveţian Roche şi poate fi utilizat şi preventiv - în special pentru grupele cele mai. Laboratorul care dispunea de un stoc de 100 de milioane de doze înainte de apariţia iniţială a gripei din martie, prevede să îşi majoreze capacitatea în luna decembrie la 33 de milioane de doze pe lună, adică 400 de milioane de doze anual.
Vaccinul ar trebui să ajungă în curând pe piaţă - guvernul chinez a aprobat producerea unui prim vaccin în laboratoarele societăţii chineze Sinovac. Acest nou produs ar putea provoca efecte secundare neaşteptate şi face obiectul unei atente supravegheri. Agenţia franceză a medicamentelor (Afssaps) a mai prevăzut să afişeze pe site-ul propriu o declaraţie privind eventualele efecte secundare.



Prevenţia


Prevenţia se face prin măsuri simple de igiene şi de viaţă sănătoasă: spălarea mâinilor regulat cu săpun - sau cu o soluţie hidroalcoolică, multmai eficientă - tuşitul în batistă, aerisitul camerelor, etc. Aceste măsuri devin mai drastice dacă se intră în contact cu persoane bolnave.
Mai multe informaţii
Puteţi găsi informaţii pe numeroase site-uri oficiale realizate de ministerele sănătăţii în marea majoritate a ţărilor sau pe site-ul Organizatiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pe site-ul Biroului Regional pentru Europa a OMS sau pe cel al Centrului European pentru Boli, Preventie şi Control (European Centre for Disease Prevention and Control).

Internetul este şi el o sursă de informaţii în ceea ce priveşte virusul : Googlemap, serviciul de căutare geografica a lui Google permite vizualizarea şi localizarea cazurilor de gripă din fiecare ţară. Google a lansat şi Google Flu Trends, care urmareşte dezvoltarea epidemiologică a gripelor, printre care şi a gripei A (H1N1).



Iniţiative insolite privind gripa A (H1N1)


- Apple a lansat o nouă aplicaţie pentru lancé une iPhone care permite urmărirea în timp real a evoluţiei bolilor în lume, printre care şi gripa A (H1N1) şi semnalarea eventualelor cazuri de infectare. Aplicaţia "Outbreaks Near Me" ("Epidemia aproape de mine) a fost dezvoltată de cercetători ai unui spital pentru copii din Boston şi de reputatul Massachusetts Institute of Technology (MIT). Această aplicaţie a primit şi susţinerea din partea Google.org, aripa filantropică a gigantului american de internet.

- Unele site-uri propun jocuri care permit recrearea de pandemii.

- La Napoli, arhiepiscopul a interzis credincioşilor să atingă fiola care conţine sângele Sfântului Gennaro, protectorul oraşului, un ritual care are loc de secole pe data de 19 septembrie.

- La Madrid, un proprietar de restaurant a impus un protocol sanitar propriu pentru imunizarea clienţilor şi a salariaţilor împotriva gripei A (H1N1), o idee de marketing pentru atragerea familiilor şi ipohondrilor.

- Departamentul american al Sănătăţii a organizat un concurs pentru selecţionarea metodelor cele mai eficace pentru prevenirea gripei A (H1N1). Printre finalişti se află şi doctorul Clarke, care a ales ca metodă muzica rapp împotriva virusului.

Sursa:Radio France International .ro

ideea e ca trebuie sa avem grija mare