Ce este Basarabia?

Ce este Basarabia? - Originea cuvântului

Basarabia – Câteva precizări istorice
“Viata Basarabiei” , anul I, nr.2 , Februarie 1932
—————————————————————————————
Basarabia este provincia româneasca dintre Prut si Nistru, provincia rasariteană a țării și megieșa cu spaima lumii civilizate: Rusia Sovietică .

Face impresie si chiar s’a format un fel de parere curenta ca denumirile de român si basarabean cuprind notiuni diferite, ba poate si opuse. De aci tribulatiunile în publicistica de dup razboiu asupra denumirii de basarabean si Basarabia. Nu rareori s’a observat evitarea acestor nefaste cuvinte, înlocuindu-le, cu altele sinonime, de pildă: Moldova dela Nistru, Moldova dintre Prut si Nistru, etc.
Si totusi român si basarabean sunt doua cuvinte care exprima aceiași notiune. Mai mult, provincia noastra pastreaza în denumirea ei— Basarabia — una din reminiscentele istorice cele mai scumpe si mai caracteristice românesti.

Întemeietorul țării Românești si primul ei domn s’a numit Basarab. Basarab este si fondatorul primei dinastii românesti. S’a cautat de învatati să se precizeze originea numelui, care nu poate fi nici roman, nici slav. Genialul istoric si filolog B. P. Hasdeu, în opera sa „Istoria critica a Românilor” încearca, bazându-se pe o ciudată coincidență de sunete (Bas-Arab) și alte considerente ingenioase, o fantezista explicare, cum ca ar fi la mijloc o origine…araba! Mai de graba acest nume vocalic si aspru, în pronuntare facând impresia unui huruit greoiu de car de razboiu, pare a fi de origine tracica.

La mulți „basarabeni” si „regațeni”, credem, li se va parea curios daca vom afirma ca numele de Basarabia a fost întru început al tarii Românești, și numai mai târziu a trecut asupra părții țării dintre Prut si Nistru.
Intr’adevar — dupa un uz al timpului — fata cu starea rudimentara a cunostintelor etnografo-istorice de pe vremuri — strainii obisnuiau sa denumeasca tarile dupa numele stapânului (rege, domn), care se confunda cu tara însasi. Ca urmare, în primele secole dupa întemeiere, tara Româneasca apare adeseori în documentele straine sub denumirea de Basarabia. De pilda: “terra Bassarabum”, „Besarabia, alias Valachia transalpina”, „Bessarabia” etc. )
Mâi târziu denumirea de Basarabia pentru tara Româneasca dispare: evident odata cu stingerea dinastiei Basarabilor. Dar numele de Basarabia nu dispare cu totul, el se mai pastreaza pentru un colt de tara : partea limitrofa a gurilor Dunarii si Marii Neagra, între Prut si Nistru.

Calatori straini, întâmplatori pe pamântul românesc, de prin veac. XVI si XVII, vorbesc despre o tara „Moldova” sau „Basarabia” care se întinde de-alungul malurilor Marii Negre, unde sunt fortaretele Cetatea Alba si Chilia. Acela lucru îl afirma si marele cronicar al Moldovei, Miron Costin, într’una din scrierile sale polone. Denumirea de Basarabia pentru partea mentionata a tarii se pastreaza si se precizeaza în sec. XVIII. In documentele din acest veac apar distinct trei tari românesti: „Moldova, Muntenia si Basarabia”. De fapt în acest veac. al XVIII — sunt numai doua tari Românesti: Moldova si Muntenia, iar Basarabia este partea pierduta a Moldovei — Sudul Basarabiei de astazi — aflat pe atunci în stapânirea Turcilor. Faptul îl precizeaza învatatul Domn al Moldovei dela începutul sec. XVIII, Dimitrie Cantemir, în scrierea sa latina „Descrierea Moldovei”.

Iata rândurile privitoare la Basarabia:
„Basarabia era odata a treia parte a Moldovei. Tot pamântul ei este ses, n’are dealuri, nici codri, se adapa numai cu lalpugul, care curge necontenit… Basarabia se împarte astazi în patru tinuturi: al Budjacului, Achermanului, al Chiliei si Ismailului” .

E clar deci ca prin Basarabia, în trecut, se întelegea numai partea de miaza-zi a Basarabiei de azi. Se impune o întrebare: de ce s’a întins denumirea de Basarabia în aceasta parte a Moldovei si cum de a persistat aceasta denumire de-alungul veacurilor ?

Domnii Basarabi ai tarii Românesti si-au întins stapânirea, îndata dup’a întemeiere, în aceste parti, cautând drum la mare. Acest drum mergea firesc la gurile Dunarii si el nu se putea întinde pe malul drept, unde se instalase formidabila putere politico-militara a Turcilor (Dobrogea), dar pe malul stâng (Basarabia), unde usor s’a putut dislocui stapânirea tatareasca.

Cuprinderea acestei regiuni în stapânirea Basarabilor reiese cu precisiune din titlul lui Mircea cel Mare (1386—1418), consolidatorul, întregitorul de hotare si organizatorul tarii Românesti. Mai târziu — peste o jumatate de veac — s’a întemeiat a doua Tara
româneasca : Moldova, care, fireste, îsi cauta si ea drum la mare si drumul era acelas. De aci lupta între cele doua tari surori. A biruit în cele din urma Moldova, întrucât Muntenia a fost mai devreme lovit si îngenunchiata de Turci. Sub stapânirea Moldovei, aceasta parte a tarii a continuat sa-si pastreze si sa fie cunoscuta sub denumirea pe care o capatase dela primii ei stapanitori: partile basarabenesti sau Basarabia.

Aceast parte de tara a fost pierduta definitiv în sec. XVI catre Turci, totusi — dupa cum s’a vazut mai sus — ea continua a-si pastra numirea de Basarabia.

Mai departe, se stie, în urma razboiului turco-rus din 1806—1812, prin pacea dela Bucuresti 1812, s’a cedat Rusilor pe lânga Basarabia propriu zisa , întreaga regiune a Moldovei dintre Prut si Nistru, careia Rusii odata cu noua forma politica de gubernie ruseasca, si-a extins numele de Basarabia.

Numele de Basarabia este o piatra scumpa din coroana Domnilor nostri dintr’un trecut glorios! Chiar daca aceasta piatra scumpa a ratacit uneori, în vicisitudinile timpurilor, prin glod si sânge, ea nu si-a întinat curatenia si nu si-a tirbit stralucirea. Regasita , Basarabia straluceste ca unul din cele mai scumpe diamante în coroana României mari!

I. Zaborovschi , Profesor