Evenimente
Publicatiiatacurile raider în economia moldovenească
2 participanți
Pagina 1 din 1
atacurile raider în economia moldovenească
Scris de Beauty Mier 2 Mai 2012 - 20:00
atacurile raider în economia moldovenească
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: atacurile raider în economia moldovenească
Scris de Beauty Mier 2 Mai 2012 - 20:00
2011
Atacurile raider. Concluziile Comisiei Economie, Buget si Finante
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
I
Conform art. 1 alin (1) al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, CNPF este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. În acest scop, Comisia Naţională este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă, în limitele stabilite de legislaţie.
CNPF conform prevederilor art.9 lit.n) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, este în drept să monitorizeze circulaţia valorilor mobiliare în ţară.
Monitorizarea tranzacţiilor extrabursiere are loc în baza dărilor de seamă zilnice prezentate la CNPF de către registratorii independenţi, DeNVM emitenţii care ţin registrul deţinătorilor de valori mobiliare de sine stătător în conformitate cu prevederile pct.9 alin.(1), pct.12 alin.(1) şi pct.14 alin.(1) din Instrucţiunea cu privire la conţinutul, modul de întocmire, prezentare şi publicare a dărilor de seamă specializate ale participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, aprobată prin Hotărîrea CNPF nr.60/12 din 24.12.2009 (în continuare - Instrucţiune).
În temeiul pct.28 alin.(4) şi pct.31 din Instrucţiune, dările de seamă zilnice urmează a fi prezentate pe purtători de hîrtie – în fiecare zi pentru ziua precedentă, în forma electronică – în fiecare zi pentru ziua dată pînă la ora 18:00, prin introducerea în Sistemul de Management Informaţional al CNPF sau prin intermediul poştei electronice în format Microsoft Excel, respectîndu-se forma de completare conform Instrucţiunii. Darea de seamă în format electronic trebuie să fie identică cu cea pe suport de hîrtie. Pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă CNPF de către participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară a dărilor de seamă stabilite de legislaţie şi/sau prezentarea acestora în volum incomplet sau conţinînd informaţii neveridice, se aplică procedura de tragere la răspundere contravenţională conform prevederilor art.303 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Astfel, putem constata că pînă la 30 iulie 2011, pe piaţa valorilor mobiliare au avut loc o serie de tranzacţii dubioase, executate cu rapiditate maximă, cu implicarea companiilor off-shore, în urma cărora au fost transferate volume semnificative de valori mobiliare a unei sau altei instituţii financiare, raportate CNPF de participanţii pieţei. Realizînd dreptul de monitorizare a circulaţiei valorilor mobiliare conform art. 9 lit (n), CNPF nu s-a autosesizat privind necesitatea verificării tranzacţiilor cu participarea companiilor din zonele off-shore sau nerezidenţi, deoarece ascestea s-au efectuat în baza unor decizii judecătoreşti.
Cele relatate denotă lipsa responsabilităţii CNPF şi încălcarea prevederilor art. 3 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care stipulează că printre obiectivele de bază ale CNPF este şi „asigurarea siguranţei sectorului financiar nebancar”. Or, în momentul în care este posibilă fraudarea acţiunilor oricărei instituţii, siguranţa pieţei valorilor mobiliare, si deci, încrederea în aceasta, este redusa la zero, fiind imposibilă realizarea unui alt obiectiv al CNPF şi anume dezvoltarea sectorului financiar nebancar.
În situaţia creată Comisia economie, buget, finanţe nu se poate expune referitor la circumstanţele în care a acţionat CNPF privind constatarea sau ignorarea tranzacţiilor dubioase în cadrul examinării dărilor de seamă corespunzătoare si a modului in care monitorizarea circulaţiei valorilor mobiliare este efectuată. Circumstanţele urmează să le determine organele abilitate de drept.
II
Sesizarea privind tranzacţiile dubioase de deposedare a proprietăţii au parvenit la data de 29 iulie 2011 la adresa membrilor Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară din partea reprezentanţilor legali ai victimelor, şi nu din partea CNPF în calitate de institutie a statului cu drept unic de reglementare, control si sanctionare, ce „supraveghează respectarea legislaţiei” pe piaţa valorilor mobiliare conform art.1 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Pe data de 30 iulie 2011 a avut loc prima şedinţă a Comitetului Naţional de Stablitate Financiară, unde s-a discutat situatia de pe piata de capital, in baza declaratiei reprezentanţilor victimelor (actionarilor BC „ Moldova Agroinbank” SA). Chiar dacă subiectul disctutat viza direct domeniul de activitate al CNPF, conducerea institutiei n-a prezentat informaţii privind obiectul discutat şi tranzacţiile similare in cazul altor banci, înregistrate anterior, ceea ce contravine prevederilor art.8 lit (b) al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care stipulează concret şi atribuţia CNPF privind exercitrea prerogativelor legale privind reglementarea şi supravegherea pieţei financiare nebancare, inclusiv monitorizarea permanenta a acesteia.
III
La data de 30 iulie 2011 în cadrul şedinţei Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (dedicată, în mare parte, situaţiei particulare a BC „ Moldova Agroindbank” SA – dat fiind că alte cazuri nu au fost aduse la cunostinţa membrilor Comitetului, precum este indicat mai sus) s-a convenit, că fiecare instituţie in limitele competentei sale va acţiona promt, pentru a stopa imediat tranzacţiile cu acţiunile fraudate ale BC „Moldova Agroindbank”SA , in particular, ceea ce implică şi intensificarea supravegherii şi monitorizării de rutina a pieţei pentru prevenirea unor posibile operaţiuni similare pe viitor. Deşi gravitatea situaţiei şi consecinţele nefaste ale acesteia s-au punctat explicit, totusi luni, 01 august 2011, Comisia economie, buget şi finanţe a depistat că CNPF, nu a acţionat operativ după cum s-a agreat. Reactia intarziata a fost motivată prin lipsa informaţiilor suficiente pentru a întreprinde anumite acţiuni, chiar dacă în atribuţiile CNPF intră supravegherea pieţei valorilor mobiliare ceea ce inseamnă că informaţia cea mai amplă se gaseşte anume la CNPF.În efect, CNPF, din motive de neinţeles, emite Ordonanţa cu întîrziere de o saptămînă.
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit, că CNPF a dat dovadă de incapacitate de acţiune, sau, şi mai grav, inacţiune, astfel fiind încălcate prevederile art. 3 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare privind obiectivul de bază al CNPF „protejarea drepturilor parcipanţilor la piaţa financiară nebancară”, deoarece prin acţiuni întîrziate CNPF a expus participanţii pieţei riscului pierderii proprietăţii, care s-a si materializat in cateva cazuri.
S-a constatat că în perioada 1august -5 august 2011, actionarii, victime ale tranzacţiilor dubioase, solicitau insistent intervenţia operativă a CNPF în scopul suspendării tranzacţiilor dubioase în conformiate cu prevederile art. 9 lit (h) al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care prevede că în scopul protejării drepturilor investitorilor şi ale publicului larg şi în cazul încălcării legislaţiei privind valorile mobiliare, CNPF are dreptul să suspende amplasarea valorilor mobiliare şi circulaţia lor la bursa de valori şi pe piaţa extrabursieră, clearingul şi decontările la tranzacţii, pînă la clarificarea situaţiei.
CNPF a adoptat prima sa Ordonanţă doar în data de 5 august 2011, cînd procesul de deposedare a proprietarilor de acţiuni, practic, s-a epuizat, pentru finisarea atacului ramînînd doar un singur pas. Ca urmare, deciziile CNPF se adoptau cu întîrziere suficientă, pentru a permite persoanelor interesate să întreprindă acţiunile planificate pentru continuarea tranzacţiilor începute. Este necesar ca organele de drept să stabilească, dacă acţiunile conducerii CNPF, sunt determinate de factori suficient de convingatori, de incompetenţa acesteia, sau de rea- credinţă.
IV
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit, ca 4 din cele 5 cazuri de deposedare au fost realizate pe piata extrabursieră, sector mai puţin sigur din punctul de vedere al onorării obligaţiunilor în tranzacţii, cu o transparenţă redusă (publicul larg este informat privind tranzacţiile extrabursiere săptămînal prin publicare în ziarul „Capital - Market”…). Deşi CNPF în baza dărilor de seamă zilnice ale registratorilor independenţi, deţinătorilor nominali ai valorilor mobiliare şi DNVM au posibilitatea de a interveni operativ pe piaţă, Comisia economie, buget şi finanţe consideră că mecanismele de raportare şi verificare a tranzacţiilor extrabursiere practicate, n-au permis CNPF realizarea atribuţiilor privind supravegherea pieţei (art. 8 lit (b) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ceea ce a condiţionat înregistrarea fără suspiciuni a tranzacţiilor dubioase.
V
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit, că legislaţia prevedea la data evenimetelor, şi prevede şi acum, restricţii clare. Astfel dispoziţia de transmitere a valorilor mobiliare, conţine o rubrică unde operatorul de pe piaţă, trebuie să indice expres, daca volumul tranzacţiei depaseste 5% din valorile mobiliare ale emitentului. În cazul în care acest prag este depaşit, se solicită permisiunea BNM. Comisia a constatat că în cazul unor operaţiuni cu valori mobiliare ale unei banci, obţinerea permisiunui poate dura şi jumatate de an, iar solicitantul trebuie să întrunească criteriile de integritate şi transparenţă stabilite de BNM.
În plus, legislaţia prevedea la data evenimetelor, şi prevede şi acum, că companiile off-shore nu pot deţine mai mult de 5% într-o bancă. La moment nu există mecanisme implementate de către CNPF, de a se asigura că, atunci când un off-shore cumpără măcar 1 acţiune într-o bancă, "nişa" de 5% nu este deja "ocupată" de alte companii off-shore. Era sarcina executorilor judecătoreşti şi a participanţilor profesionişti la piaţa financiară să se asigură de respectarea necondiţionată a acestei restricţii.
În concluzie, actele CNPF, care constituie legislaţia secundară în materie de tranzacţionare a acţiunilor nu sunt suficient de clare şi nu implementează mecanisme care ar duce la aplicarea eficientă a restricţiilor prevăzute de Legea instituţiilor financiare faţă de achiziţionarea de acţiuni în bănci.
VI
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit că CNPF nu dispune nici de un mecanism de depistare şi contracarare a operaţiunilor dubioase, similar celui creat pentru prevenirea spalării de bani şi finanţării terorismului. Chiar dacă, conform informaţiei prezentate de însăşi CNPF, deci disponibile acestei instituţii, fenomenul de raider, din pacate este frecvent in Republica Moldova, CNPF, nu a găsit de cuviinţă pînă în prezent să pună în aplicatie un mecanism de depistare şi prevenire a operaţiunilor dubioase. Iar la solicitarea Comisiei economie, buget şi finanţe de a oferi informaţii, privind mecanismele de contracarare a operaţiunilor dubioase, CNPF, s-a axat, doar pe mecanismul creat de CCCEC, în cea ce priveşte contracararea spălării de bani si finanţarea terorismului– mecanism ce are o relevantă şi aplicabilitate minimă in asemenea cazuri, utilitatea lui fiind una diferită de atacurile raider.
VII
Comisia economie, buget şi finanţe ia act despre existenţa Recomandărilor CNPF privind aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară (nr. 63/5 din 25.12.2007). Dacă aceste recomadări ar fi implementate textual de participanţii profesionişti, s-ar fi evitat situaţiile când ei devin instrumente în efectuarea tranzacţiilor dubioase. Nu este clară măsura în care CNPF a asigurat executarea de către toţi participanţii profesionişti a Recomandărilor respective şi a legislaţiei privind combatarea spălării banilor şi finanţării terorismului.
VIII
Comisia economie, buget şi finanţe constată cu ingrijorare, ca CNPF nu a considerat necesar să se autosesize pe marginea acestor cazuri. Nu a considerat necesară organizarea contralelor complexe la operatorii pe piata, implicati in operatiile dubioase. De asemenea, CNPF nu a comunicat cu instituţiile statului, competenţele cărora trebuiau mobilizate prompt intru contracararea fenomenului. CNPF a aşteptat să fie convinsă despre faptul că au loc ilegalităţi şi nu a luat o iniţiativă agresivă de a stabili natura adervată a tranzacţiilor. Lucru care a transmis un mesaj foarte negativ pieţei, că se poate acţiona oricum, deoace nimic nu se va intampla cu ei.
IX
Comisia economie, buget şi finanţe este foarte sceptică în privinţa capacităţii sau dorinţei CNPF de a monitoriza şi de a supraveghea piaţa valorilor mobiliare. Iar ultimele evenimente arată clar că în situaţii, cînd este necesar de acţionat promt - CNPF sub diverse pretexte întîrzie cu deciziile, lucru care a permis realizarea mai multor operaţii dubioase.
Comisia economie, buget şi finanţe recomandă Parlamentului:
- sa ia atitudine foarte clară in privinţa activităţii CNPF si conducerii sale. Acest lucru este necesar, pentru consolidarea capacităţii CNPF de a monitoriza si supraveghea piata si a reduce la minim, posibilitatea unor operatiuni dubioase cu valori mobiliare pe viitor.
Atacurile raider. Concluziile Comisiei Economie, Buget si Finante
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
I
Conform art. 1 alin (1) al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, CNPF este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. În acest scop, Comisia Naţională este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă, în limitele stabilite de legislaţie.
CNPF conform prevederilor art.9 lit.n) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, este în drept să monitorizeze circulaţia valorilor mobiliare în ţară.
Monitorizarea tranzacţiilor extrabursiere are loc în baza dărilor de seamă zilnice prezentate la CNPF de către registratorii independenţi, DeNVM emitenţii care ţin registrul deţinătorilor de valori mobiliare de sine stătător în conformitate cu prevederile pct.9 alin.(1), pct.12 alin.(1) şi pct.14 alin.(1) din Instrucţiunea cu privire la conţinutul, modul de întocmire, prezentare şi publicare a dărilor de seamă specializate ale participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, aprobată prin Hotărîrea CNPF nr.60/12 din 24.12.2009 (în continuare - Instrucţiune).
În temeiul pct.28 alin.(4) şi pct.31 din Instrucţiune, dările de seamă zilnice urmează a fi prezentate pe purtători de hîrtie – în fiecare zi pentru ziua precedentă, în forma electronică – în fiecare zi pentru ziua dată pînă la ora 18:00, prin introducerea în Sistemul de Management Informaţional al CNPF sau prin intermediul poştei electronice în format Microsoft Excel, respectîndu-se forma de completare conform Instrucţiunii. Darea de seamă în format electronic trebuie să fie identică cu cea pe suport de hîrtie. Pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă CNPF de către participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară a dărilor de seamă stabilite de legislaţie şi/sau prezentarea acestora în volum incomplet sau conţinînd informaţii neveridice, se aplică procedura de tragere la răspundere contravenţională conform prevederilor art.303 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.
Astfel, putem constata că pînă la 30 iulie 2011, pe piaţa valorilor mobiliare au avut loc o serie de tranzacţii dubioase, executate cu rapiditate maximă, cu implicarea companiilor off-shore, în urma cărora au fost transferate volume semnificative de valori mobiliare a unei sau altei instituţii financiare, raportate CNPF de participanţii pieţei. Realizînd dreptul de monitorizare a circulaţiei valorilor mobiliare conform art. 9 lit (n), CNPF nu s-a autosesizat privind necesitatea verificării tranzacţiilor cu participarea companiilor din zonele off-shore sau nerezidenţi, deoarece ascestea s-au efectuat în baza unor decizii judecătoreşti.
Cele relatate denotă lipsa responsabilităţii CNPF şi încălcarea prevederilor art. 3 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care stipulează că printre obiectivele de bază ale CNPF este şi „asigurarea siguranţei sectorului financiar nebancar”. Or, în momentul în care este posibilă fraudarea acţiunilor oricărei instituţii, siguranţa pieţei valorilor mobiliare, si deci, încrederea în aceasta, este redusa la zero, fiind imposibilă realizarea unui alt obiectiv al CNPF şi anume dezvoltarea sectorului financiar nebancar.
În situaţia creată Comisia economie, buget, finanţe nu se poate expune referitor la circumstanţele în care a acţionat CNPF privind constatarea sau ignorarea tranzacţiilor dubioase în cadrul examinării dărilor de seamă corespunzătoare si a modului in care monitorizarea circulaţiei valorilor mobiliare este efectuată. Circumstanţele urmează să le determine organele abilitate de drept.
II
Sesizarea privind tranzacţiile dubioase de deposedare a proprietăţii au parvenit la data de 29 iulie 2011 la adresa membrilor Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară din partea reprezentanţilor legali ai victimelor, şi nu din partea CNPF în calitate de institutie a statului cu drept unic de reglementare, control si sanctionare, ce „supraveghează respectarea legislaţiei” pe piaţa valorilor mobiliare conform art.1 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Pe data de 30 iulie 2011 a avut loc prima şedinţă a Comitetului Naţional de Stablitate Financiară, unde s-a discutat situatia de pe piata de capital, in baza declaratiei reprezentanţilor victimelor (actionarilor BC „ Moldova Agroinbank” SA). Chiar dacă subiectul disctutat viza direct domeniul de activitate al CNPF, conducerea institutiei n-a prezentat informaţii privind obiectul discutat şi tranzacţiile similare in cazul altor banci, înregistrate anterior, ceea ce contravine prevederilor art.8 lit (b) al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care stipulează concret şi atribuţia CNPF privind exercitrea prerogativelor legale privind reglementarea şi supravegherea pieţei financiare nebancare, inclusiv monitorizarea permanenta a acesteia.
III
La data de 30 iulie 2011 în cadrul şedinţei Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (dedicată, în mare parte, situaţiei particulare a BC „ Moldova Agroindbank” SA – dat fiind că alte cazuri nu au fost aduse la cunostinţa membrilor Comitetului, precum este indicat mai sus) s-a convenit, că fiecare instituţie in limitele competentei sale va acţiona promt, pentru a stopa imediat tranzacţiile cu acţiunile fraudate ale BC „Moldova Agroindbank”SA , in particular, ceea ce implică şi intensificarea supravegherii şi monitorizării de rutina a pieţei pentru prevenirea unor posibile operaţiuni similare pe viitor. Deşi gravitatea situaţiei şi consecinţele nefaste ale acesteia s-au punctat explicit, totusi luni, 01 august 2011, Comisia economie, buget şi finanţe a depistat că CNPF, nu a acţionat operativ după cum s-a agreat. Reactia intarziata a fost motivată prin lipsa informaţiilor suficiente pentru a întreprinde anumite acţiuni, chiar dacă în atribuţiile CNPF intră supravegherea pieţei valorilor mobiliare ceea ce inseamnă că informaţia cea mai amplă se gaseşte anume la CNPF.În efect, CNPF, din motive de neinţeles, emite Ordonanţa cu întîrziere de o saptămînă.
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit, că CNPF a dat dovadă de incapacitate de acţiune, sau, şi mai grav, inacţiune, astfel fiind încălcate prevederile art. 3 al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare privind obiectivul de bază al CNPF „protejarea drepturilor parcipanţilor la piaţa financiară nebancară”, deoarece prin acţiuni întîrziate CNPF a expus participanţii pieţei riscului pierderii proprietăţii, care s-a si materializat in cateva cazuri.
S-a constatat că în perioada 1august -5 august 2011, actionarii, victime ale tranzacţiilor dubioase, solicitau insistent intervenţia operativă a CNPF în scopul suspendării tranzacţiilor dubioase în conformiate cu prevederile art. 9 lit (h) al Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care prevede că în scopul protejării drepturilor investitorilor şi ale publicului larg şi în cazul încălcării legislaţiei privind valorile mobiliare, CNPF are dreptul să suspende amplasarea valorilor mobiliare şi circulaţia lor la bursa de valori şi pe piaţa extrabursieră, clearingul şi decontările la tranzacţii, pînă la clarificarea situaţiei.
CNPF a adoptat prima sa Ordonanţă doar în data de 5 august 2011, cînd procesul de deposedare a proprietarilor de acţiuni, practic, s-a epuizat, pentru finisarea atacului ramînînd doar un singur pas. Ca urmare, deciziile CNPF se adoptau cu întîrziere suficientă, pentru a permite persoanelor interesate să întreprindă acţiunile planificate pentru continuarea tranzacţiilor începute. Este necesar ca organele de drept să stabilească, dacă acţiunile conducerii CNPF, sunt determinate de factori suficient de convingatori, de incompetenţa acesteia, sau de rea- credinţă.
IV
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit, ca 4 din cele 5 cazuri de deposedare au fost realizate pe piata extrabursieră, sector mai puţin sigur din punctul de vedere al onorării obligaţiunilor în tranzacţii, cu o transparenţă redusă (publicul larg este informat privind tranzacţiile extrabursiere săptămînal prin publicare în ziarul „Capital - Market”…). Deşi CNPF în baza dărilor de seamă zilnice ale registratorilor independenţi, deţinătorilor nominali ai valorilor mobiliare şi DNVM au posibilitatea de a interveni operativ pe piaţă, Comisia economie, buget şi finanţe consideră că mecanismele de raportare şi verificare a tranzacţiilor extrabursiere practicate, n-au permis CNPF realizarea atribuţiilor privind supravegherea pieţei (art. 8 lit (b) din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ceea ce a condiţionat înregistrarea fără suspiciuni a tranzacţiilor dubioase.
V
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit, că legislaţia prevedea la data evenimetelor, şi prevede şi acum, restricţii clare. Astfel dispoziţia de transmitere a valorilor mobiliare, conţine o rubrică unde operatorul de pe piaţă, trebuie să indice expres, daca volumul tranzacţiei depaseste 5% din valorile mobiliare ale emitentului. În cazul în care acest prag este depaşit, se solicită permisiunea BNM. Comisia a constatat că în cazul unor operaţiuni cu valori mobiliare ale unei banci, obţinerea permisiunui poate dura şi jumatate de an, iar solicitantul trebuie să întrunească criteriile de integritate şi transparenţă stabilite de BNM.
În plus, legislaţia prevedea la data evenimetelor, şi prevede şi acum, că companiile off-shore nu pot deţine mai mult de 5% într-o bancă. La moment nu există mecanisme implementate de către CNPF, de a se asigura că, atunci când un off-shore cumpără măcar 1 acţiune într-o bancă, "nişa" de 5% nu este deja "ocupată" de alte companii off-shore. Era sarcina executorilor judecătoreşti şi a participanţilor profesionişti la piaţa financiară să se asigură de respectarea necondiţionată a acestei restricţii.
În concluzie, actele CNPF, care constituie legislaţia secundară în materie de tranzacţionare a acţiunilor nu sunt suficient de clare şi nu implementează mecanisme care ar duce la aplicarea eficientă a restricţiilor prevăzute de Legea instituţiilor financiare faţă de achiziţionarea de acţiuni în bănci.
VI
Comisia economie, buget şi finanţe a stabilit că CNPF nu dispune nici de un mecanism de depistare şi contracarare a operaţiunilor dubioase, similar celui creat pentru prevenirea spalării de bani şi finanţării terorismului. Chiar dacă, conform informaţiei prezentate de însăşi CNPF, deci disponibile acestei instituţii, fenomenul de raider, din pacate este frecvent in Republica Moldova, CNPF, nu a găsit de cuviinţă pînă în prezent să pună în aplicatie un mecanism de depistare şi prevenire a operaţiunilor dubioase. Iar la solicitarea Comisiei economie, buget şi finanţe de a oferi informaţii, privind mecanismele de contracarare a operaţiunilor dubioase, CNPF, s-a axat, doar pe mecanismul creat de CCCEC, în cea ce priveşte contracararea spălării de bani si finanţarea terorismului– mecanism ce are o relevantă şi aplicabilitate minimă in asemenea cazuri, utilitatea lui fiind una diferită de atacurile raider.
VII
Comisia economie, buget şi finanţe ia act despre existenţa Recomandărilor CNPF privind aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară (nr. 63/5 din 25.12.2007). Dacă aceste recomadări ar fi implementate textual de participanţii profesionişti, s-ar fi evitat situaţiile când ei devin instrumente în efectuarea tranzacţiilor dubioase. Nu este clară măsura în care CNPF a asigurat executarea de către toţi participanţii profesionişti a Recomandărilor respective şi a legislaţiei privind combatarea spălării banilor şi finanţării terorismului.
VIII
Comisia economie, buget şi finanţe constată cu ingrijorare, ca CNPF nu a considerat necesar să se autosesize pe marginea acestor cazuri. Nu a considerat necesară organizarea contralelor complexe la operatorii pe piata, implicati in operatiile dubioase. De asemenea, CNPF nu a comunicat cu instituţiile statului, competenţele cărora trebuiau mobilizate prompt intru contracararea fenomenului. CNPF a aşteptat să fie convinsă despre faptul că au loc ilegalităţi şi nu a luat o iniţiativă agresivă de a stabili natura adervată a tranzacţiilor. Lucru care a transmis un mesaj foarte negativ pieţei, că se poate acţiona oricum, deoace nimic nu se va intampla cu ei.
IX
Comisia economie, buget şi finanţe este foarte sceptică în privinţa capacităţii sau dorinţei CNPF de a monitoriza şi de a supraveghea piaţa valorilor mobiliare. Iar ultimele evenimente arată clar că în situaţii, cînd este necesar de acţionat promt - CNPF sub diverse pretexte întîrzie cu deciziile, lucru care a permis realizarea mai multor operaţii dubioase.
Comisia economie, buget şi finanţe recomandă Parlamentului:
- sa ia atitudine foarte clară in privinţa activităţii CNPF si conducerii sale. Acest lucru este necesar, pentru consolidarea capacităţii CNPF de a monitoriza si supraveghea piata si a reduce la minim, posibilitatea unor operatiuni dubioase cu valori mobiliare pe viitor.
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: atacurile raider în economia moldovenească
Scris de Beauty Mier 2 Mai 2012 - 20:02
cazul Moldova Agroindbank
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: atacurile raider în economia moldovenească
Scris de Beauty Mier 2 Mai 2012 - 20:05
cazul Banca de Economii
Raider asupra Băncii de Economii (Investigaţie)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Jurnal.md a intrat în posesia unei investigaţii, autorii căreia încearcă să demonstreze că prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, ar sta in spatele atacului raider asupra Băncii de Economii. Potrivit lor, acesta a actionat prin intermediul companiei Lectom LTD (Marea Britanie). Firma respectivă a intrat in posesia acțiunilor prin intermediul companiei RIETEL LIMTED (Noua Zeelanda) in baza unei hotarari a judecatoriei Causeni, care ulterior a fost anulată.
Autorii au solicitat anonimatul, dar susţin că studiul lor coincide cu informaţiile pe care le deţine şi premierul Vlad Filat despre atacul asupra Băncii de Economii.
Scurt istoric al recentelor schimbări în structura acţionarilor.
Pentru a înţelege esenţa conflictului dintre unii acţionari ai Băncii de Economii şi acţionarul majoritar – statul, reprezentat de Ministerul Finanţelor, trebuie să vedem de unde a apărut problema. Sau mai bine spus, de unde au apărut acţionarii şi cine sunt ei. De fapt, esenţa aşa zisului conflict este anume asta – lipsa de claritate privind intenţiile noilor acţionari. Există suficiente motive, însă, pentru a crede că intenţiile nu sunt de bună credinţă.
Schema de mai jos reprezintă grafic mişcarea pachetului de 18,541% acţiuni ale Băncii de Economii în ultimele aproape 12 luni:
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Din luna iunie a anului trecut 18,54% din acţiunile Băncii de Economii au fost transferate de cinci ori de la un acţionar la altul prin intermediul încheierilor judecătoriilor, inclusiv a judecătoriilor economice. În iunie 2012, SRL Minerva deţinea 9,997% din acţiunile BEM, SRL Zilena Com – 6,408, iar DNVM – 2,136%.
În 16 iunie, conform Ordonanţei Judecătoriei Căuşeni, acţiunile aparţinând SRL Minerva şi SRL Zilena Com (în total 16,406%) sunt transmise unei oarecare Rietel Limited din Noua Zeelandă.
Ulterior, în 5 august 2011, cele 2,136% din acţiunile DNVM sunt transmise către acelaşi Rietel Limited.
Cu viteza luminii, în 9 august, 2011, 16,406% ale Rietel Limited acaparate în 16 iunie sunt transferate către un nou proprietar – Lectom Ltd, în baza unei noi Încheieri ai Judecătoriei Centru, mun. Chişinău. 2,136% acţiuni încă rămâneau la Rietel Limited.
Este clar că operaţiunea de transferare de la un proprietar la altul prin intermediul a câteva companii intermediare, era în derulare. Un lucru, însă, i-a determinat să sisteze toate activităţile.
În exact acea perioadă, august 2011, scandalul atacurilor raider din Moldova Agroindbank a atras atenţia practic a tuturor instituţiilor statului. Acţionarii Moldova Agroindbank au sesizat autorităţile, dar şi instituţiile europene referitor la ce se întâmpla. Unele instituţii ale statului, în special Banca Naţională a Moldovei, dar şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, îşi demonstrau ineficienţa iar prin asta complicitatea cu atacatorii MAIB, respectiv un caz similar în paralel era prea periculos. Operaţiunea cu Banca de Economii, deşi nefinalizată, este stopată, la sugestia unor membri ai acestor instituţii, fără suportul cărora niciun pas în orice direcţie nu ar fi posibil.
Deşi, cel mai probabil, arhitectura iniţială a schemei era alta, aceasta suferă modificări şi se decide de a finisa tot într-un singur pas, oricât de suspicios nu ar fi asta. Pasul final este făcut în datele 5 şi 7 martie 2012. 18,541%, aparţinând la două companii diferite, sunt divizate, ca în farmacie, în pachete absolut egale a câte 4,635% (toate sub 5%) şi atribuite, prin Ordonanţele Judecătoriei Economice de Circumscripţie, către patru companii cu reşedinţa în Moscova. Cel mai interesant proces este cel, conform căruia două pachete de la două companii sunt atribuite unei singure companii – Energoremservis, pachetul final constituind exact 4,635%.
Elementele indispensabile în aceste transferuri sunt, ca totdeauna, centrate în jurul coruptibilităţii sistemului:
1. Toate transferurile sunt făcute utilizând sistemul judiciar. Este evident că aceste operaţiuni se folosesc din plin nu atât de lacunele din legislaţie, cât de judecătorii corupţi. Judecătorii corupţi, la rândul lor, au atât acoperire politică, cât şi protectori din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv îşi permit să emită orice hotărâre, buna majoritate a lor fiind pe de-a dreptul ilegale. Spre exemplu, conform legislaţiei în vigoare, hotărârile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nu pot fi atacate în judecată, la fel ca şi avizele Băncii Naţionale a Moldovei, care nu pot fi anulate prin judecată. Aşa prevede expres legislaţia. Necătând la asta, atacatorii se adresează în judecată, iar aceasta, până în seară, le eliberează o hotărâre pe cât de ilegală, pe atât de convenabilă lor.
2. Un următor element-cheie aici constituie, de asemenea, utilizarea executorilor judecătoreşti „de încredere”, care acţionează împotriva legii, executând rapid şi conştient o hotărâre ilegală. Totdeauna există o zi-două pentru executarea oricărei hotărâri a judecăţii, iar în cazul unei hotărâri vădit ilegale, un executor judecătoresc de bună credinţă va găsi motive de a întârzia pe cât de posibil executarea. În cazul dat, hotărârile sunt executate expres, în termen de jumate de zi până la o zi de la pronunţarea sentinţei judecăţii. Pentru aceasta executorii judecătoreşti sunt remuneraţi legal şi din plin. De exemplu, pentru transferarea a patru pachete de acţiuni către companiile ruseşti în martie 2012 a fost utilizat un singur executor – Anatolie Chihai. Conform unor zvonuri, acesta a încasat, absolut legal, două milioane lei. Licenţa lui Chihai a fost retrasă printr-un ordin al Ministrului Justiţiei. Este însă, foarte probabil ca aceasta să fie restabilită. Prin hotărâre de judecată.
3. Operaţiunea ar fi fost imposibilă fără complicitatea unor membri ai Comisiei Naţionale a Pieţelor Financiare. În noiembrie anul trecut, după cum se ştie, Mihai Ciubotaru a fost forţat să îşi dea demisia de la şefia CNPF. După cum se vede, cazul Moldova Agroindbank, nu este unicul său păcat. Comisia Naţională a Pieţei Financiare este o verigă strategică ce ar trebui să disciplineze şi să penalizeze expres toţi actorii implicaţi în efectuarea tranzacţiilor cu acţiuni (registratori, depozitari), să blocheze imediat orice tranzacţie dubioasă prin ordonanţele sale. În cazul nostru, publicarea hotărârii CNPF din data de 6 aprilie 2012 de a retrage licenţa registratorului „Registru-F”, a fost întârziată la maximum, oferind părţii opuse suficient timp pentru a ataca în judecată publicarea şi de a interzice CNPF să publice o hotărâre pe care are dreptul să o primească. Merită aici de amintit că Mihai Ciubotaru în noiembrie anul trecut şi-a dat demisia din postul de Preşedinte a CNPF, rămânând, însă, membru şi continuându-şi activitatea.
4. Efectivitatea operaţiunii ar fi fost nulă dacă registratorul care deserveşte Banca de Economii ar fi lucrat în interesul clientului său – a Băncii de Economii. Nici un transfer de acţiuni nu este definitivat până când registratorul nu efectuează fizic această înregistrare în registru. Nu este niciun secret că, „Registrul-F”, registratorul protejat de către CNPF, la care se deserveşte Banca de Economii, este afiliat, de faptu, lui Veaceslav Platon. În portofoliul „Registru-F” există o mulţime de cazuri similare, cum ar fi acelaşi Carmez, Regia Transport Electric, VictoriaBank şi Moldova Agroindbank.
5. Un ultim element este, însă, complicitatea tăcită a Băncii Naţionale a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei este în stare să anuleze orice tranzacţie, să oblige un acţionar să-şi vândă în termen restrâns acţiunile dintr-o bancă sau alta, să aprobe sau să respingă membrii consiliilor de administrare. În schimb, Banca Naţională a Moldovei deja timp de câteva luni refuză să aprobe membrii consiliului Băncii de Economii propuşi de stat, astfel încât statul să fie în stare să-şi asigure interesele.
Interesele din jurul Băncii de Economii
Începând cu luna februarie, unii acţionari minoritari ai Băncii de Economii răspândesc zvonul fals despre falimentarea acestei bănci de către stat. Este straniu de imaginat cum anume ar oricine din falimentul Băncii de Economii. În special care este interesul statului de a falimenta această bancă.
Banca de Economii deţine o bună parte din depozitele populaţiei. Majoritatea depozitelor sunt economii ale oamenilor cu venituri modeste, inclusiv pensionari. O eventuală falimentare a Băncii de Economii, deci, se transformă automat într-o problemă socială. Dat fiind că aceasta este o proprietate a statului (56% din acţiuni) şi dat fiind că aici sunt banii unei bune părţi a populaţiei, indiferent de situaţia din interiorul Băncii de Economii, cât de gravă nu ar fi aceasta, statul totdeauna va găsi bani pentru a susţine această bancă, pentru a proteja investiţiile populaţiei. Falimentarea Băncii de Economii este un scenariu inimaginabil pentru orice demnitar din oricare din guvernele ce s-au perindat la conducerea Republicii Moldova.
Acest lucru, faptul că statul niciodată nu va permite falimentarea Băncii de Economii, a devenit tot mai clar pentru unele grupuri de antreprenori care au şi găsit formula cum să profite din poziţia de acţionari minoritari din care sunt. Atâta timp cât statul ar pompa bani în BEM (şi statul, cum e spus mai sus, va continua să susţină BEM cu toată forţa ce o are), atâta timp BEM poate fi utilizată fără a atrage nicio atenţie gestiunii riscurilor, stabilităţii şi competitivităţii băncii.
Cine, însă, ar putea să profite din slăbirea poziţiei Băncii de Economii? Doar câteva părţi ale aceluiaşi scenariu:
1. Odată cu scăderea poziţiei BEM, aceasta poate fi vândută la un preţ mult mai jos. În cazul în care cineva doreşte să-şi consolideze poziţia în sistemul bancar, achiziţionând Banca de Economii, în acelaşi timp nedorind să cheltuie prea mult, atunci poziţia băncii trebuie înrăutăţită simţitor. Se depun eforturi semnificative în această direcţie, dat fiind că, într-adevăr, activele BEM sunt în descreştere. În creştere permanentă sunt, însă, activele VictoriaBank.
2. În timp ce planurile legate de o perspectivă mai îndelungată de preluare a Băncii de Economii prin abordarea de mai sus, există şi instituţia bancară care are de profitat imediat, în prezent, din slăbirea voită a Băncii de Economii. În timp ce activele Băncii de Economii sunt în descreştere, o altă bancă îi ia locul. Este vorba, din nou, despre VictoriaBank. Instituţii de stat, ministere întregi, îşi închid conturile din Banca de Economii şi trec la deservire la VictoriaBank. Cui aparţine Victoriabank ştie deja toată lumea, iar un conglomerat dintre VictoriaBank şi Banca de Economii având un centru unic de comandament este pe de-a dreptul periculos pentru stabilitatea şi securitatea financiară a ţării, oferind posibilităţi nelimitate în manipularea valutei naţionale, a ratei dobânzii la credite şi depozite, efectiv monopolizând toate fluxurile financiare din ţară.
3. O a treia componentă a strategiei, şi cea mai importantă, este metoda. Grigore Gacighevici, preşedintele prezent al Băncii de Economii, utilizează BEM ca pe un portmoneu personal, dând credite nocive, chiar şi către firme-fantomă, fiind conştient că acestea nu vor fi niciodată întoarse. Asta, în pofida administrării speciale a Băncii Naţionale a Moldovei, sub care se află Banca de Economii. Conform acesteia, preşedintele BEM nu are dreptul să acorde fără aprobarea Consiliului de Administrare credite în sumă mai mare de 2,5% din capitalul social al Băncii. Această regulă este, însă, încălcată insistent de către Gacichevici, nu fără cunoştinţa conducerii Băncii Naţionale a Moldovei, care închide permanent ochii. Emma Tăbârţă, viceguvernator al BNM, are în coordonare personală administrarea dosarului Banca de Economii, până şi Dorin Drăguţanu neavând acces şi putere de decizie în dosarul dat. Judecând după acţiunile sale, Emma Tăbârţă este în complicitate sau chiar în parteneriat cu cei ce vor să acapareze Banca de Economii, având unicul scop de a expropria statul de acţiunile sale.
Patru acţionari noi şi lovitura finală.
Acum aceşti patru noi acţionari, cu reşedinţa în Moscova, Federaţia Rusă, solicită legitimizarea acţiunilor lor de la BNM pentru a obţine dreptul de vot asupra acestor 18,541%. Este vizibil chiar şi din presă că aceştia deja sunt în alianţă cu reprezentantul celorlalţi acţionari – Victor Berlinschi, care iese în apărarea intereselor acestora. Împreună ar constitui 44% din acţiuni. Intenţia finală este, însă, preluarea pachetului de control prin metode la fel de frauduloase.
Victor Berlinschi, în schimb, este în alianţă şi cu Emma Tăbârţă, viceguvernatorul BNM, care vorbeşte practic cu aceleaşi cuvinte într-un interviu dat la două zile după declaraţiile lui Berlinschi.
În data de 18 aprilie, Berlinschi declară pentru Adevărul că „e nevoie de o înțelegere amiabilă, iar acționarul majoritar, adică Guvernul să nu mai încerce să dicteze regulile de joc” şi că „administraţia BEM şi reprezentanţii statului duc o politică de creditare extrem de riscantă, ce poate aduce banca la faliment”.
În 19 aprilie, Emma Tăbârţă declară pentru Infotag practic exact acelaşi lucru: „Из-за того, что акционеры не хотят сесть за стол и договориться между собой, у банка будут проблемы. Я считаю, что единственным выходом из создавшейся ситуации является договоренность акционеров, а другого выхода из ситуации я не вижу”.
Este doar un exemplu de acţiune media bine coordonată, având scopul de a determina statul la anumite cedări şi compromisuri, prin căi de şantaj. Date fiind interesele acţionarilor minoritari de a obţine, prin căi frauduloase, controlul asupra Băncii, acest compromis invocat de Tăbârţă şi de Berlinschi, prin definiţie compromite interesele statului.
Scopul principal este unul simplu şi reiese dintr-un adevăr absolut: statul nu va permite, în niciun caz, sub nicio formă, falimentarea Băncii de Economii. Aceasta este banca cu depozitele majorităţii populaţiei de la sate – modeste economii de câteva mii lei fiecare sunt depuse regulat la Banca de Economii. Un eventual faliment al Băncii de Economii constituie în sine, deci, o problemă socială enormă. Statul, respectiv, nu va permite în niciun caz aceasta.
De aici şi scopul acţionarilor: obţinerea controlului în Consiliul de Administrare a Băncii de Economii, aprobarea unei conduceri a Băncii loiale micilor acţionari şi utilizarea acestei bănci după propria dorinţă, în timp ce statul pompează incontinuu bani în bancă, fără a deţine, de fapt, controlul. Pentru aceasta este suficientă menţinerea instabilităţii consiliului – ceea ce le reuşeşte cu brio în ultimele 6 luni cu concursul direct al Emmei Tăbârţă, viceguvernatorul BNM. În timp ce Preşedintele prezent al Băncii de Economii Grigore Gacichevici, loial minoritarilor, execută ordinele de rigoare, scopul imediat este, cu ajutorul doamnei viceguvernator Emma Tăbârţă, respingerea la infinit, a oricărei candidaturi propuse de către stat, invocând orice motiv. Atâta timp cât nu există un consiliu, nu are cine îl demite pe Gacichevici, care poate asigura interimatul în conducerea Băncii de Economii mult şi bine, protejând orice alt interes, doar nu al statului. Teoretic, aceasta poate dura la nesfârşit. Iar interimatele la noi pot fi lungi – este ceva deja demonstrat.
Acționarii BEM dau alarma: Demascarea raiderilor în RM n-are șanse!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Printr-un comunicat al Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” publicat la 14 martie 2012, acționarii băncii și opinia publică au fost informați că în baza deciziei Organului Executiv al Băncii din 14 martie 2012, la data de 30 aprilie 2012, se convoacă Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor, având pe ordinea de zi o serie de chestiuni, printre care remarcăm și chestiunea ”Cu privire la anularea și emisiunea acțiunilor Băncii de Economii S.A. conform articolului 15 alin.(1) al Legii instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995”.
Potrivit aceluiași comunicat, lista acționarilor cu drept de participare la Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor Băncii de Economii S.A., este întocmită conform situației din 16 martie 2012, iar modificările in lista acționarilor se vor efectua în conformitate cu legislația în vigoare.
Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acţionare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din țintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acționarilor mai multor instituții financiare, realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanţe de judecată de drept comun, în speță, Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căuşeni şi Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău.
Astfel, prin ordonanţa Judecătoriei Căuşeni din 16 mai 2011, emisă şi executată în secret, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL au fost expropriate în mod abuziv de pachetele de acţiuni deţinute în „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (SRL „Zilena Com”) şi de 9,97% (FPC „Minerva” SRL), Registratorul Independent „Registru-F” înscriind la 12.07.2011 în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA dreptul de proprietate asupra pachetelor de acţiuni menţionate pe numele Companiei „Rietel Limited”.
La baza acestei ordonanţe au fost puse copiile unor contracte false de împrumut şi fidejusiune, potrivit cărora un oarecare Daţco Sergiu din s. Valea-Verde din r-nul Căuşeni, născut la 27.09.1985 (un tânăr de numai 26 de ani, vânzător de peşte într-o piaţă agricolă, dar pretins multimilionar la datorii), ar fi împrumutat de la societatea offshore „Rietel Limited”, reprezentată de Daţco Alexandr, suma de 7 000 000 dolari SUA, iar Zilena Com SRL, FPC Minerva SRL, Bondari Stela, Grosu Nicolae şi Grosu Silvia ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităţilor cu acţiunile deţinute în cadrul „Băncii de Economii” SA şi cu cotele din capitalul social al Societăţilor garante.
Deşi aceeaşi ordonanţă dispunea şi transmiterea în proprietatea Companiei „Rietel Limited” a cotelor-părţi în mărime de 100% din capitalul social al FPC „Minerva” SRL deţinute de Silvia şi Nicolae Grosu, şi a cotei sociale în mărime de 100% deţinută de Stela Bondari în SRL „Zilena Com”, nici până, nici după înscrierea în Registrul acţionarilor al dreptului de proprietate al „Rietel Limited” asupra acţiunilor „Băncii de Economii” SA, ordonanţa dată nu a fost executată vreodată în această parte, evidentă fiind finalitatea urmărită prin atacul raider – deposedarea de acţiunile BEM.
A doua zi după executarea la 12.07.2011 de către Registratorul Independent „Registru-F” SA a ordonanţei din 16 mai 2011, 3 840 000 acţiuni ale BC „Banca de Economii” obţinute pe baza unor înscrisuri false de către „Rietel Limited” în baza ordonanţei din 16 mai 2011, au fost transmise în proprietatea unei Societăţi „Lectom Ltd” printr-o încheiere pronunţată în mod fraudulos de către Judecătoria Centru, mun. Chişinău (judecător Garri Bivol), în baza unui dosar în mod evident fabricat, nr. 2-3344/11, iniţiat, chipurile, în temeiul unei acţiuni datate cu 27.06.2011, înregistrată în Registrul Judecătoriei Centru la 24.06.2011 cu nr. 1494-1.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iulie 2011 a fost aprobată o tranzacţie evident dubioasă încheiată între pseudo-reclamantul sumei de 2000 dolari SUA drept asistenţă juridică, Ţurcan Pavel, pârâtul „Rietel Limited” şi intervenientul principal „Lectom Ltd” ce urmărea scopul transmiterii de către „Rietel Limited” a acţiunilor „Băncii de Economii” SA recent dobândite în proprietatea unei alte Societăţi, „Lectom Ltd” înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth. Mai pe înţelesul tuturor, se provoca, de fapt, instituţia de drept a bunei-credinţe a terţului dobânditor.
La 23.08.2011, luând cunoştinţă de devalizările realizate prin intermediul instanţelor judecătoreşti, „Zilena Com” SRL, FPC „Minerva” SRL şi asociaţii de drept ai acestora, Silvia şi Nicolae Grosu şi Stela Bondari, invocând faptul că nu au semnat vreodată nici un fel de contracte de fidejusiune nici cu Compania offshore „Rietel Limited”, nici cu pseudo-debitorul Daţco Sergiu, pe care nu i-au cunoscut vreodată, au depus obiecţii motivate la ordonanţa din 16 mai 2011 şi cerere de revizuire a încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iulie 2011.
La 13 septembrie 2011, în numele „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, acţionari ai „Băncii de Economii” SA, dar şi al acţionarilor BC „Victoriabank” SA şi CIA „Asito” SA, ţinte ale atacurilor raider din primăvara-vara anului 2011, Victor şi Viorel Ţopa, beneficiarii reali ai ac’iunilor societățilorilor men’ionate au emis un memoriu public adresat Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Băncii Naționale a Moldovei, Procuraturii Generale, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ministerului Afacerilor Interne, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Delegaţiei Uniunii Europene, Fondului Monetar Internaţional (Chişinău), Ambasadelor SUA, Regatului Unit al Marii Britanii, Germaniei, Franţei, Suediei, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Mondiale (Chişinău), etc.
Aceştia au ales calea sesizării publice a înaltelor instituţii ale statului şi a organismelor internaţionale, solicitând monitorizarea procesului de restabilire a drepturilor acţionarilor deposedaţi şi întreprinderea, în virtutea prerogativelor avute, a tuturor măsurilor ce se impun în acest sens.
La 30 septembrie 2011, dând curs obiecţiilor motivate ale „Zilena Com” SRL, FPC „Minerva” SRL, Silviei şi Nicolae Grosu şi Stelei Bondari, Judecătoria Căuşeni şi-a anulat ordonanţa din 16 mai 2011, fără, însă, a dispune conform legii întoarcerea executării acesteia.
Doar ulterior, după o îndelungată și dubioasă ezitare, prin ordonanţa sa din 26 octombrie 2011, Judecătorul Gh. Marchitan a constatat în mod expres că „având în vedere că prin ordonanţa din 16.05.2011 a avut loc devalizarea SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL de acţiunile deţinute legal în BC „Banca de Economii” SA şi devalizarea Stelei Bondari de cota în mărime de 100% deţinută în SRL „Zilena Com” şi a lui Grosu Nicolae şi Grosu Silvia de cotele în mărime de 99,2% şi, respectiv, 0,08 %, deţinute în capitalul social al FPC „Minerva” SRL, neîntoarcerea executării ordonanţei anulate ar putea constitui o încălcare certă a dreptului acestora de proprietate, garantat atât de art. 1 al Primului Protocol la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cât şi a art. 46 al Constituţiei R. Moldova şi art. 316 al Codului Civil”.
În consecință a fost admisă cererea acţionarilor de drept ai „Băncii de Economii” SA, depusă în conformitate cu prevederile art. 353 CPC în coroborare cu art. 159 al Codului de Executare al R. Moldova1, dispunându-se, întoarcerea executării ordonanţei Judecătoriei Căuşeni din 16 mai 2011, anulată prin ordonanţa din 30 septembrie 2011, obligând Registratorul Independent „Registru-F” să înregistreze în Registrul acţionarilor BC „Banca de Economii” transmiterea în beneficiul SRL „Zilena Com” a dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni ale BC „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (cu valoarea de 55 540 000 lei) şi în beneficiul FPC „Minerva” SRL a dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni ale BC „Banca de Economii” SA în mărime de 9,97% (cu valoarea de 66 151 800 lei)/
La 11 noiembrie 2011 şi Judecătoria Centru, mun. Chişinău a admis cererea de revizuire depusă de către SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL, Silvia şi Nicolae Grosu şi Stela Bondari, instanţa de judecată dispunând casarea încheierii din 13 iulie 2011, prin care dreptul de proprietate asupra 3 840 000 acţiuni ale BC „Banca de Economii” deţinute ilegal de către „Rietel Limited” au fost transmise Companiei „Lectom Ltd”. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din aceeaşi dată, a fost admis renunţul pseudo-reclamantului Ţurcanu Pavel la acţiune şi s-a dispus încetarea procesului iniţiat la cererea de chemare în judecată a acestuia.
În aceste circumstanțe, actele judecătorești în baza cărora „Rietel Limited” și „Lectom Ltd” au devenit proprietare ale acțiunilor „Băncii de Economii” SA au fost desființate definitiv și irevocabil la 30 septembrie 2011 și, respectiv, 11 noiembrie 2011, astfel încât după aceste date, inclusiv la data de 16 martie 2012 menționată în comunicatul Băncii de Economii, nimic nu mai justifică pretențiile lor legate de acțiunile băncii, preluate fraudulos de la SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL.
Totodată, menţionăm că încă la 23.08.2011 persoanele devalizate au depus la CNPF o cerere prin care au solicitat interzicerea oricăror operaţiuni având ca obiect valorile mobiliare susmenţionate şi suspendarea operaţiunilor deja iniţiate.
Prin scrisoarea CNPF nr. 03-3322 din 01.09.2011, am fost informaţi despre emiterea de către aceasta a două ordonanţe, şi anume ordonanţa nr. 39/1 din 24.08.2011 cu privire la aplicarea unor restricţii, prin care s-a dispus blocarea în Registrul deţinătorilor de valori mobiliare emise de BC „Banca de Economii” SA conturile personale 10115432, 10115526 şi 10115527 cu suspendarea operaţiunilor cu valorile mobiliare ale acestei Bănci aflate în deţinere nominală la contul depozitar nr. 180000793, şi ordonanţa nr. 40/14-O din 25.08.2011 Cu privire la modificarea Ordonanţei CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 prin care s-a dispus completarea acestei ordonanţe cu contul personal nr. 10115520.
Prin scrisoarea BNM nr.09-01113/551/2837 din 02.09.2011 acţionarii devalizaţi ai „Băncii de Economii” SA au fost informaţi despre faptul că aceasta nu a avizat vreodată operaţiunile cu valorile mobiliare ale „Băncii de Economii” SA implicate în acest dosar, precum şi despre suspendarea dreptului de vot al acestor valori mobiliare.
Drept răspuns la cererea SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL din 15.09.2011 adresată RI „Registru-F” SA, BNM şi CNPF, Registratorul ne-a comunicat prin scrisoarea sa nr. 1107 din 23.09.2011 că schimbarea înregistrării referitoare la dreptul de proprietate asupra acţiunilor susmenţionate a avut loc în baza încheierilor executorului judecătoresc.
La aceeaşi scrisoare BNM, prin răspunsul nr. 09-01113/561/3182 din 04.10.2011, ne-a informat că proprietarii curenţi ai acţiunilor ce aparţineau SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL sunt „Lectom Ltd” şi „Rietel Limited”, iar CNPF a solicitat prin scrisoarea nr. 06-3744 din 27.09.2011 informaţii referitoare la existenţa litigiilor, înscrisurile date fiind prezentate imediat la sediul Comisiei.
La solicitarea CNPF nr. 03-3929 din 17.10.2011, reprezentantul SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL au prezentat în mod repetat la sediul Comisiei actele ce confirmau repunerea acestora în drepturile lor de proprietate asupra acţiunilor „Băncii de Economii” SA.
Aceleaşi acte, suplimentate cu ordonanţa privind întoarcerea executării din 26 octombrie 2011, au fost prezentate de către SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL la 30.11.2011 Băncii Naţionale a Moldovei şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
La data de 02.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat către Registratorului Independent „Registru-F” SA cu cerere de executare a ordonanţei Judecătoriei Căuşeni din 26 octombrie 2011 şi înregistrarea în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acţiuni de care au fost devalizate prin ordonanţa din 16 mai 20111.
Prin scrisoarea „Registru-F” SA nr. 1321 din 07.12.2011, Registratorul a indicat că pentru executarea ordonanţei susmenţionate este necesar a obţine anularea restricţiilor instituite de ordonanţa CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 şi nr. 40/14-O din 25.08.2011, neexecutând ordonanţa din 26 octombrie 2011.
La data de 20.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat repetat către CNPF cu cerere privind întreprinderea tuturor măsurilor în vederea restabilirii înregistrării dreptului de proprietate al acestor Societăţi asupra pachetelor de acţiuni sustrase ilegal în baza ordonanţei anulate din 16 mai 2011.
Examinarea cererilor adresate Registratorului Independent „Registru-F” SA, CNPF, Băncii de Economii, BNM privind înregistrarea şi transmiterea de facto a dreptului de proprietate asupra acţiunilor BC „Banca de Economii” SA. în baza actelor judecătoreşti menţionate proprietarilor legali a fost tergiversată, astfel încât acestea să nu mai fie executate până în prezent.
La adăpostul unei asemenea atitudini, cu şase zile înaintea depunerii de către Judecătorul Gheorghe Marchitan a cererii sale din 12.12.2011 de eliberare din funcţie, prin încheierea din 06 decembrie 2011, nr. 2p/o-1394/2011, acesta a repus în mod subit Compania „Rietel Limited”, radiată ca întreprindere încă la 18.07.2011, în termenul omis de depunere a obiecţiilor, a admis obiecţiile nemotivate ale acesteia şi, ca urmare, a anulat ordonanţa din 26 octombrie 2011 de întoarcere a executării ordonanţei din 16 mai 2011, anulată definitiv şi irevocabil la 30.09.2011.
Contrar propriilor constatări făcute la 26.10.2011 pe baza actelor normative aplicabile speţei că anularea ordonanţei din 16 mai 2011 prin care s-a dispus transmiterea în beneficiul Companiei „Rietel Limited” a dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de creditori (n.a SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL) în „Banca de Economii şi asupra cotelor deţinute de acestea în Societăţile cu Răspundere Limitată nominalizate are drept consecinţă, potrivit prevederilor normelor citate şi ale art. 219 al Codului Civil, revenirea părţilor la poziţia iniţială, judecătorul demisionar, își întemeiază încheierea sa din 06 decembrie 2011 pe aberaţii de genul „instanţa de judecată reţine trimiterea debitorului (n.a.„Rietel Limited”) la faptul că nu este probat faptul că FPC „Minerva” SRL este unicul asociat al SRL „Zilena” cu cota de 100% (5400 lei) şi ca urmare constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse de creditori/ nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului”.
Pe baza acestor inepții, contrar legii, judecătorul demisionar a explicat SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL că se poate adresa în vederea întoarcerii executării ordonanței sale desființate definitiv și irevocabil într-o procedură de examinare a acțiunii civile, indicându-le un remediu impropriu speței, neprevăzut de legislația națională în materie, în flagrantă contradicție cu dispozițiile CEDO și jurisprudența CtCeDO.
Mai apoi, întreaga societate a fost antrenată într-un spectacol de prost gust în care, pe la conferinţe de presă, indivizi anonimi, în numele societăţii „Lectom Ltd”, înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth îşi „revendicau” dreptul asupra unei părţi a Băncii de Economii şi desfăşurării adunării Generale a Acţionarilor acesteia, cunoscându-se, inclusiv de către BNM, CNPF, Banca de Economii şi, cu siguranţă, de organele de securitate şi anchetă, că actele judecătoreşti în baza cărora s-au pricopsit cu acţiuni la banca cu capital majoritar de stat fusese anulate, dar neexecutate de aceleaşi instituţii de resort.
Nimeni, nici o instituţie din cele enumerate, nu s-a sesizat, nu a comunicat societăţii acest fapt, permiţând beneficiarului ilegal să-şi tragă foloase pecuniare.
Hărţuirea pe parcursul ultimei perioade de timp a proprietarilor de jure a acțiunilor Băncii de Economii (cei de fapt fiind condamnaţi la ani grei de puşcărie din moftul beneficiarului atacurilor raider), sub pretextul achiziţionării acţiunilor băncii, este parte componentă a unei tentative eşuate de preluare fără consecinţe penale (chiar şi întârziate) a controlului asupra unei instituţii financiar - bancare cu statut şi valoare deosebite pentru întreaga noastră societate.
Din arsenalul de intimidare și obstrucționare a acționarilor legali în demersurile lor de recuperare de facto a valorilor de care au fost deposedați cu sprijinul instituțiilor statului face parte și „achitarea” la 01.03.2012, de către un plătitor anonim (dar cu siguranţă cunoscut serviciilor de informaţii), Augela Systems LLP, Marea Britanie, prin intermediul băncii TRASTA KOMERCBANKA, Riga, pe contul corespondent din Banca de Economii SA a sumei de 100 000 USD, având ca beneficiar pe Zilena Com SRL.
Vom constata cu stupefacție că drept destinaţie a plăţii a fost indicată o achitare pe baza contractului N01-03 din 01.03.2012, pentru materiale de construcţie, chiar dacă societatea destinatară nu practică asemenea activităţi, nu a semnat niciodată astfel de contracte, nu are cunoştinţă de o societate cu denumirea Augela System LLP., iar transferul dubios de bani este parte a arsenalului de mijloace frauduloase de preluări ostile, puse în joc, probabil, în disperarea tentativelor anterioare eşuate.
Printr-o sesizare urgentă din 05 martie 2012 au fost informate instituțiile abilitate ale statului nostru, inclusiv Banca Națională a Moldovei, CNPF, Serviciul de Informații și Securitate referitor la cel mai recent atac asupra societății „Zilena Com” SRL, acțiune ce constituie parte componentă a conspirației de devalizare a acesteia în calitatea sa de acționară a Băncii de Economii.
Până în prezent acestea nu au reacționat nicicum, iar contrar așteptărilor, deși nu a fost sesizată pe motive de neîncredere, o altă instituție, CCCEC a întreprins o serie de acțiuni având drept scop intimidarea managementului și personalului petiționarei SRL „Zilena Com”, fără a investiga proveniența sumelor sacrificate de societatea Augela Systems LLP, fără a se edifica asupra identității juridice a acestei societăți, remarcată de presa națională și în alte cazuri de tranzacții dubioase.
Antrenarea continuă a acţionarilor Băncii de Economii SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” în asemenea dispute, supunerea lor permanentă la atacuri de tip mafiot este în mod evident la îndemâna şi în beneficiul cuiva, procesul fiind menţinut în disperare de cauză. Suntem siguri că demascarea oficială a acestor beneficiari din interiorul Republicii Moldova nu are nicio şansă în imediata perspectivă. Aceasta va veni, foarte curând, din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, acolo unde criminalii își dosesc identitățile și proprietățile jefuite.
În aceste condiții, însă, facem apel la instituțiile statului în vederea repunerii societăților acţionare ale Băncii de Economii - SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” – în drepturile lor legale, dar și în scopul neadmiterii unor acțiuni păguboase atât pentru acționarii „Băncii de Economi” SA, cât și pentru întreaga noastră societate, sporind, totodată, eforturile de identificare a beneficiarilor finali ai societăților impostoare, Rietel Limited și Lectom Ltd cu deferirea acestora justiției pentru fraudele comise.
Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acţionare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din țintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acționarilor mai multor instituții financiare, realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanţe de judecată de drept comun, în speță,Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căuşeni şi Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău.
Director SRL „Zilena Com”, Parascovia Benciu
Director FPC „Minerva”, Nicolae Grosu
Raider asupra Băncii de Economii (Investigaţie)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Jurnal.md a intrat în posesia unei investigaţii, autorii căreia încearcă să demonstreze că prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, ar sta in spatele atacului raider asupra Băncii de Economii. Potrivit lor, acesta a actionat prin intermediul companiei Lectom LTD (Marea Britanie). Firma respectivă a intrat in posesia acțiunilor prin intermediul companiei RIETEL LIMTED (Noua Zeelanda) in baza unei hotarari a judecatoriei Causeni, care ulterior a fost anulată.
Autorii au solicitat anonimatul, dar susţin că studiul lor coincide cu informaţiile pe care le deţine şi premierul Vlad Filat despre atacul asupra Băncii de Economii.
Scurt istoric al recentelor schimbări în structura acţionarilor.
Pentru a înţelege esenţa conflictului dintre unii acţionari ai Băncii de Economii şi acţionarul majoritar – statul, reprezentat de Ministerul Finanţelor, trebuie să vedem de unde a apărut problema. Sau mai bine spus, de unde au apărut acţionarii şi cine sunt ei. De fapt, esenţa aşa zisului conflict este anume asta – lipsa de claritate privind intenţiile noilor acţionari. Există suficiente motive, însă, pentru a crede că intenţiile nu sunt de bună credinţă.
Schema de mai jos reprezintă grafic mişcarea pachetului de 18,541% acţiuni ale Băncii de Economii în ultimele aproape 12 luni:
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Din luna iunie a anului trecut 18,54% din acţiunile Băncii de Economii au fost transferate de cinci ori de la un acţionar la altul prin intermediul încheierilor judecătoriilor, inclusiv a judecătoriilor economice. În iunie 2012, SRL Minerva deţinea 9,997% din acţiunile BEM, SRL Zilena Com – 6,408, iar DNVM – 2,136%.
În 16 iunie, conform Ordonanţei Judecătoriei Căuşeni, acţiunile aparţinând SRL Minerva şi SRL Zilena Com (în total 16,406%) sunt transmise unei oarecare Rietel Limited din Noua Zeelandă.
Ulterior, în 5 august 2011, cele 2,136% din acţiunile DNVM sunt transmise către acelaşi Rietel Limited.
Cu viteza luminii, în 9 august, 2011, 16,406% ale Rietel Limited acaparate în 16 iunie sunt transferate către un nou proprietar – Lectom Ltd, în baza unei noi Încheieri ai Judecătoriei Centru, mun. Chişinău. 2,136% acţiuni încă rămâneau la Rietel Limited.
Este clar că operaţiunea de transferare de la un proprietar la altul prin intermediul a câteva companii intermediare, era în derulare. Un lucru, însă, i-a determinat să sisteze toate activităţile.
În exact acea perioadă, august 2011, scandalul atacurilor raider din Moldova Agroindbank a atras atenţia practic a tuturor instituţiilor statului. Acţionarii Moldova Agroindbank au sesizat autorităţile, dar şi instituţiile europene referitor la ce se întâmpla. Unele instituţii ale statului, în special Banca Naţională a Moldovei, dar şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, îşi demonstrau ineficienţa iar prin asta complicitatea cu atacatorii MAIB, respectiv un caz similar în paralel era prea periculos. Operaţiunea cu Banca de Economii, deşi nefinalizată, este stopată, la sugestia unor membri ai acestor instituţii, fără suportul cărora niciun pas în orice direcţie nu ar fi posibil.
Deşi, cel mai probabil, arhitectura iniţială a schemei era alta, aceasta suferă modificări şi se decide de a finisa tot într-un singur pas, oricât de suspicios nu ar fi asta. Pasul final este făcut în datele 5 şi 7 martie 2012. 18,541%, aparţinând la două companii diferite, sunt divizate, ca în farmacie, în pachete absolut egale a câte 4,635% (toate sub 5%) şi atribuite, prin Ordonanţele Judecătoriei Economice de Circumscripţie, către patru companii cu reşedinţa în Moscova. Cel mai interesant proces este cel, conform căruia două pachete de la două companii sunt atribuite unei singure companii – Energoremservis, pachetul final constituind exact 4,635%.
Elementele indispensabile în aceste transferuri sunt, ca totdeauna, centrate în jurul coruptibilităţii sistemului:
1. Toate transferurile sunt făcute utilizând sistemul judiciar. Este evident că aceste operaţiuni se folosesc din plin nu atât de lacunele din legislaţie, cât de judecătorii corupţi. Judecătorii corupţi, la rândul lor, au atât acoperire politică, cât şi protectori din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv îşi permit să emită orice hotărâre, buna majoritate a lor fiind pe de-a dreptul ilegale. Spre exemplu, conform legislaţiei în vigoare, hotărârile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nu pot fi atacate în judecată, la fel ca şi avizele Băncii Naţionale a Moldovei, care nu pot fi anulate prin judecată. Aşa prevede expres legislaţia. Necătând la asta, atacatorii se adresează în judecată, iar aceasta, până în seară, le eliberează o hotărâre pe cât de ilegală, pe atât de convenabilă lor.
2. Un următor element-cheie aici constituie, de asemenea, utilizarea executorilor judecătoreşti „de încredere”, care acţionează împotriva legii, executând rapid şi conştient o hotărâre ilegală. Totdeauna există o zi-două pentru executarea oricărei hotărâri a judecăţii, iar în cazul unei hotărâri vădit ilegale, un executor judecătoresc de bună credinţă va găsi motive de a întârzia pe cât de posibil executarea. În cazul dat, hotărârile sunt executate expres, în termen de jumate de zi până la o zi de la pronunţarea sentinţei judecăţii. Pentru aceasta executorii judecătoreşti sunt remuneraţi legal şi din plin. De exemplu, pentru transferarea a patru pachete de acţiuni către companiile ruseşti în martie 2012 a fost utilizat un singur executor – Anatolie Chihai. Conform unor zvonuri, acesta a încasat, absolut legal, două milioane lei. Licenţa lui Chihai a fost retrasă printr-un ordin al Ministrului Justiţiei. Este însă, foarte probabil ca aceasta să fie restabilită. Prin hotărâre de judecată.
3. Operaţiunea ar fi fost imposibilă fără complicitatea unor membri ai Comisiei Naţionale a Pieţelor Financiare. În noiembrie anul trecut, după cum se ştie, Mihai Ciubotaru a fost forţat să îşi dea demisia de la şefia CNPF. După cum se vede, cazul Moldova Agroindbank, nu este unicul său păcat. Comisia Naţională a Pieţei Financiare este o verigă strategică ce ar trebui să disciplineze şi să penalizeze expres toţi actorii implicaţi în efectuarea tranzacţiilor cu acţiuni (registratori, depozitari), să blocheze imediat orice tranzacţie dubioasă prin ordonanţele sale. În cazul nostru, publicarea hotărârii CNPF din data de 6 aprilie 2012 de a retrage licenţa registratorului „Registru-F”, a fost întârziată la maximum, oferind părţii opuse suficient timp pentru a ataca în judecată publicarea şi de a interzice CNPF să publice o hotărâre pe care are dreptul să o primească. Merită aici de amintit că Mihai Ciubotaru în noiembrie anul trecut şi-a dat demisia din postul de Preşedinte a CNPF, rămânând, însă, membru şi continuându-şi activitatea.
4. Efectivitatea operaţiunii ar fi fost nulă dacă registratorul care deserveşte Banca de Economii ar fi lucrat în interesul clientului său – a Băncii de Economii. Nici un transfer de acţiuni nu este definitivat până când registratorul nu efectuează fizic această înregistrare în registru. Nu este niciun secret că, „Registrul-F”, registratorul protejat de către CNPF, la care se deserveşte Banca de Economii, este afiliat, de faptu, lui Veaceslav Platon. În portofoliul „Registru-F” există o mulţime de cazuri similare, cum ar fi acelaşi Carmez, Regia Transport Electric, VictoriaBank şi Moldova Agroindbank.
5. Un ultim element este, însă, complicitatea tăcită a Băncii Naţionale a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei este în stare să anuleze orice tranzacţie, să oblige un acţionar să-şi vândă în termen restrâns acţiunile dintr-o bancă sau alta, să aprobe sau să respingă membrii consiliilor de administrare. În schimb, Banca Naţională a Moldovei deja timp de câteva luni refuză să aprobe membrii consiliului Băncii de Economii propuşi de stat, astfel încât statul să fie în stare să-şi asigure interesele.
Interesele din jurul Băncii de Economii
Începând cu luna februarie, unii acţionari minoritari ai Băncii de Economii răspândesc zvonul fals despre falimentarea acestei bănci de către stat. Este straniu de imaginat cum anume ar oricine din falimentul Băncii de Economii. În special care este interesul statului de a falimenta această bancă.
Banca de Economii deţine o bună parte din depozitele populaţiei. Majoritatea depozitelor sunt economii ale oamenilor cu venituri modeste, inclusiv pensionari. O eventuală falimentare a Băncii de Economii, deci, se transformă automat într-o problemă socială. Dat fiind că aceasta este o proprietate a statului (56% din acţiuni) şi dat fiind că aici sunt banii unei bune părţi a populaţiei, indiferent de situaţia din interiorul Băncii de Economii, cât de gravă nu ar fi aceasta, statul totdeauna va găsi bani pentru a susţine această bancă, pentru a proteja investiţiile populaţiei. Falimentarea Băncii de Economii este un scenariu inimaginabil pentru orice demnitar din oricare din guvernele ce s-au perindat la conducerea Republicii Moldova.
Acest lucru, faptul că statul niciodată nu va permite falimentarea Băncii de Economii, a devenit tot mai clar pentru unele grupuri de antreprenori care au şi găsit formula cum să profite din poziţia de acţionari minoritari din care sunt. Atâta timp cât statul ar pompa bani în BEM (şi statul, cum e spus mai sus, va continua să susţină BEM cu toată forţa ce o are), atâta timp BEM poate fi utilizată fără a atrage nicio atenţie gestiunii riscurilor, stabilităţii şi competitivităţii băncii.
Cine, însă, ar putea să profite din slăbirea poziţiei Băncii de Economii? Doar câteva părţi ale aceluiaşi scenariu:
1. Odată cu scăderea poziţiei BEM, aceasta poate fi vândută la un preţ mult mai jos. În cazul în care cineva doreşte să-şi consolideze poziţia în sistemul bancar, achiziţionând Banca de Economii, în acelaşi timp nedorind să cheltuie prea mult, atunci poziţia băncii trebuie înrăutăţită simţitor. Se depun eforturi semnificative în această direcţie, dat fiind că, într-adevăr, activele BEM sunt în descreştere. În creştere permanentă sunt, însă, activele VictoriaBank.
2. În timp ce planurile legate de o perspectivă mai îndelungată de preluare a Băncii de Economii prin abordarea de mai sus, există şi instituţia bancară care are de profitat imediat, în prezent, din slăbirea voită a Băncii de Economii. În timp ce activele Băncii de Economii sunt în descreştere, o altă bancă îi ia locul. Este vorba, din nou, despre VictoriaBank. Instituţii de stat, ministere întregi, îşi închid conturile din Banca de Economii şi trec la deservire la VictoriaBank. Cui aparţine Victoriabank ştie deja toată lumea, iar un conglomerat dintre VictoriaBank şi Banca de Economii având un centru unic de comandament este pe de-a dreptul periculos pentru stabilitatea şi securitatea financiară a ţării, oferind posibilităţi nelimitate în manipularea valutei naţionale, a ratei dobânzii la credite şi depozite, efectiv monopolizând toate fluxurile financiare din ţară.
3. O a treia componentă a strategiei, şi cea mai importantă, este metoda. Grigore Gacighevici, preşedintele prezent al Băncii de Economii, utilizează BEM ca pe un portmoneu personal, dând credite nocive, chiar şi către firme-fantomă, fiind conştient că acestea nu vor fi niciodată întoarse. Asta, în pofida administrării speciale a Băncii Naţionale a Moldovei, sub care se află Banca de Economii. Conform acesteia, preşedintele BEM nu are dreptul să acorde fără aprobarea Consiliului de Administrare credite în sumă mai mare de 2,5% din capitalul social al Băncii. Această regulă este, însă, încălcată insistent de către Gacichevici, nu fără cunoştinţa conducerii Băncii Naţionale a Moldovei, care închide permanent ochii. Emma Tăbârţă, viceguvernator al BNM, are în coordonare personală administrarea dosarului Banca de Economii, până şi Dorin Drăguţanu neavând acces şi putere de decizie în dosarul dat. Judecând după acţiunile sale, Emma Tăbârţă este în complicitate sau chiar în parteneriat cu cei ce vor să acapareze Banca de Economii, având unicul scop de a expropria statul de acţiunile sale.
Patru acţionari noi şi lovitura finală.
Acum aceşti patru noi acţionari, cu reşedinţa în Moscova, Federaţia Rusă, solicită legitimizarea acţiunilor lor de la BNM pentru a obţine dreptul de vot asupra acestor 18,541%. Este vizibil chiar şi din presă că aceştia deja sunt în alianţă cu reprezentantul celorlalţi acţionari – Victor Berlinschi, care iese în apărarea intereselor acestora. Împreună ar constitui 44% din acţiuni. Intenţia finală este, însă, preluarea pachetului de control prin metode la fel de frauduloase.
Victor Berlinschi, în schimb, este în alianţă şi cu Emma Tăbârţă, viceguvernatorul BNM, care vorbeşte practic cu aceleaşi cuvinte într-un interviu dat la două zile după declaraţiile lui Berlinschi.
În data de 18 aprilie, Berlinschi declară pentru Adevărul că „e nevoie de o înțelegere amiabilă, iar acționarul majoritar, adică Guvernul să nu mai încerce să dicteze regulile de joc” şi că „administraţia BEM şi reprezentanţii statului duc o politică de creditare extrem de riscantă, ce poate aduce banca la faliment”.
În 19 aprilie, Emma Tăbârţă declară pentru Infotag practic exact acelaşi lucru: „Из-за того, что акционеры не хотят сесть за стол и договориться между собой, у банка будут проблемы. Я считаю, что единственным выходом из создавшейся ситуации является договоренность акционеров, а другого выхода из ситуации я не вижу”.
Este doar un exemplu de acţiune media bine coordonată, având scopul de a determina statul la anumite cedări şi compromisuri, prin căi de şantaj. Date fiind interesele acţionarilor minoritari de a obţine, prin căi frauduloase, controlul asupra Băncii, acest compromis invocat de Tăbârţă şi de Berlinschi, prin definiţie compromite interesele statului.
Scopul principal este unul simplu şi reiese dintr-un adevăr absolut: statul nu va permite, în niciun caz, sub nicio formă, falimentarea Băncii de Economii. Aceasta este banca cu depozitele majorităţii populaţiei de la sate – modeste economii de câteva mii lei fiecare sunt depuse regulat la Banca de Economii. Un eventual faliment al Băncii de Economii constituie în sine, deci, o problemă socială enormă. Statul, respectiv, nu va permite în niciun caz aceasta.
De aici şi scopul acţionarilor: obţinerea controlului în Consiliul de Administrare a Băncii de Economii, aprobarea unei conduceri a Băncii loiale micilor acţionari şi utilizarea acestei bănci după propria dorinţă, în timp ce statul pompează incontinuu bani în bancă, fără a deţine, de fapt, controlul. Pentru aceasta este suficientă menţinerea instabilităţii consiliului – ceea ce le reuşeşte cu brio în ultimele 6 luni cu concursul direct al Emmei Tăbârţă, viceguvernatorul BNM. În timp ce Preşedintele prezent al Băncii de Economii Grigore Gacichevici, loial minoritarilor, execută ordinele de rigoare, scopul imediat este, cu ajutorul doamnei viceguvernator Emma Tăbârţă, respingerea la infinit, a oricărei candidaturi propuse de către stat, invocând orice motiv. Atâta timp cât nu există un consiliu, nu are cine îl demite pe Gacichevici, care poate asigura interimatul în conducerea Băncii de Economii mult şi bine, protejând orice alt interes, doar nu al statului. Teoretic, aceasta poate dura la nesfârşit. Iar interimatele la noi pot fi lungi – este ceva deja demonstrat.
Acționarii BEM dau alarma: Demascarea raiderilor în RM n-are șanse!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Printr-un comunicat al Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” publicat la 14 martie 2012, acționarii băncii și opinia publică au fost informați că în baza deciziei Organului Executiv al Băncii din 14 martie 2012, la data de 30 aprilie 2012, se convoacă Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor, având pe ordinea de zi o serie de chestiuni, printre care remarcăm și chestiunea ”Cu privire la anularea și emisiunea acțiunilor Băncii de Economii S.A. conform articolului 15 alin.(1) al Legii instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995”.
Potrivit aceluiași comunicat, lista acționarilor cu drept de participare la Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor Băncii de Economii S.A., este întocmită conform situației din 16 martie 2012, iar modificările in lista acționarilor se vor efectua în conformitate cu legislația în vigoare.
Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acţionare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din țintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acționarilor mai multor instituții financiare, realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanţe de judecată de drept comun, în speță, Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căuşeni şi Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău.
Astfel, prin ordonanţa Judecătoriei Căuşeni din 16 mai 2011, emisă şi executată în secret, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL au fost expropriate în mod abuziv de pachetele de acţiuni deţinute în „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (SRL „Zilena Com”) şi de 9,97% (FPC „Minerva” SRL), Registratorul Independent „Registru-F” înscriind la 12.07.2011 în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA dreptul de proprietate asupra pachetelor de acţiuni menţionate pe numele Companiei „Rietel Limited”.
La baza acestei ordonanţe au fost puse copiile unor contracte false de împrumut şi fidejusiune, potrivit cărora un oarecare Daţco Sergiu din s. Valea-Verde din r-nul Căuşeni, născut la 27.09.1985 (un tânăr de numai 26 de ani, vânzător de peşte într-o piaţă agricolă, dar pretins multimilionar la datorii), ar fi împrumutat de la societatea offshore „Rietel Limited”, reprezentată de Daţco Alexandr, suma de 7 000 000 dolari SUA, iar Zilena Com SRL, FPC Minerva SRL, Bondari Stela, Grosu Nicolae şi Grosu Silvia ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităţilor cu acţiunile deţinute în cadrul „Băncii de Economii” SA şi cu cotele din capitalul social al Societăţilor garante.
Deşi aceeaşi ordonanţă dispunea şi transmiterea în proprietatea Companiei „Rietel Limited” a cotelor-părţi în mărime de 100% din capitalul social al FPC „Minerva” SRL deţinute de Silvia şi Nicolae Grosu, şi a cotei sociale în mărime de 100% deţinută de Stela Bondari în SRL „Zilena Com”, nici până, nici după înscrierea în Registrul acţionarilor al dreptului de proprietate al „Rietel Limited” asupra acţiunilor „Băncii de Economii” SA, ordonanţa dată nu a fost executată vreodată în această parte, evidentă fiind finalitatea urmărită prin atacul raider – deposedarea de acţiunile BEM.
A doua zi după executarea la 12.07.2011 de către Registratorul Independent „Registru-F” SA a ordonanţei din 16 mai 2011, 3 840 000 acţiuni ale BC „Banca de Economii” obţinute pe baza unor înscrisuri false de către „Rietel Limited” în baza ordonanţei din 16 mai 2011, au fost transmise în proprietatea unei Societăţi „Lectom Ltd” printr-o încheiere pronunţată în mod fraudulos de către Judecătoria Centru, mun. Chişinău (judecător Garri Bivol), în baza unui dosar în mod evident fabricat, nr. 2-3344/11, iniţiat, chipurile, în temeiul unei acţiuni datate cu 27.06.2011, înregistrată în Registrul Judecătoriei Centru la 24.06.2011 cu nr. 1494-1.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iulie 2011 a fost aprobată o tranzacţie evident dubioasă încheiată între pseudo-reclamantul sumei de 2000 dolari SUA drept asistenţă juridică, Ţurcan Pavel, pârâtul „Rietel Limited” şi intervenientul principal „Lectom Ltd” ce urmărea scopul transmiterii de către „Rietel Limited” a acţiunilor „Băncii de Economii” SA recent dobândite în proprietatea unei alte Societăţi, „Lectom Ltd” înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth. Mai pe înţelesul tuturor, se provoca, de fapt, instituţia de drept a bunei-credinţe a terţului dobânditor.
La 23.08.2011, luând cunoştinţă de devalizările realizate prin intermediul instanţelor judecătoreşti, „Zilena Com” SRL, FPC „Minerva” SRL şi asociaţii de drept ai acestora, Silvia şi Nicolae Grosu şi Stela Bondari, invocând faptul că nu au semnat vreodată nici un fel de contracte de fidejusiune nici cu Compania offshore „Rietel Limited”, nici cu pseudo-debitorul Daţco Sergiu, pe care nu i-au cunoscut vreodată, au depus obiecţii motivate la ordonanţa din 16 mai 2011 şi cerere de revizuire a încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 iulie 2011.
La 13 septembrie 2011, în numele „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, acţionari ai „Băncii de Economii” SA, dar şi al acţionarilor BC „Victoriabank” SA şi CIA „Asito” SA, ţinte ale atacurilor raider din primăvara-vara anului 2011, Victor şi Viorel Ţopa, beneficiarii reali ai ac’iunilor societățilorilor men’ionate au emis un memoriu public adresat Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Băncii Naționale a Moldovei, Procuraturii Generale, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ministerului Afacerilor Interne, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Delegaţiei Uniunii Europene, Fondului Monetar Internaţional (Chişinău), Ambasadelor SUA, Regatului Unit al Marii Britanii, Germaniei, Franţei, Suediei, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Mondiale (Chişinău), etc.
Aceştia au ales calea sesizării publice a înaltelor instituţii ale statului şi a organismelor internaţionale, solicitând monitorizarea procesului de restabilire a drepturilor acţionarilor deposedaţi şi întreprinderea, în virtutea prerogativelor avute, a tuturor măsurilor ce se impun în acest sens.
La 30 septembrie 2011, dând curs obiecţiilor motivate ale „Zilena Com” SRL, FPC „Minerva” SRL, Silviei şi Nicolae Grosu şi Stelei Bondari, Judecătoria Căuşeni şi-a anulat ordonanţa din 16 mai 2011, fără, însă, a dispune conform legii întoarcerea executării acesteia.
Doar ulterior, după o îndelungată și dubioasă ezitare, prin ordonanţa sa din 26 octombrie 2011, Judecătorul Gh. Marchitan a constatat în mod expres că „având în vedere că prin ordonanţa din 16.05.2011 a avut loc devalizarea SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL de acţiunile deţinute legal în BC „Banca de Economii” SA şi devalizarea Stelei Bondari de cota în mărime de 100% deţinută în SRL „Zilena Com” şi a lui Grosu Nicolae şi Grosu Silvia de cotele în mărime de 99,2% şi, respectiv, 0,08 %, deţinute în capitalul social al FPC „Minerva” SRL, neîntoarcerea executării ordonanţei anulate ar putea constitui o încălcare certă a dreptului acestora de proprietate, garantat atât de art. 1 al Primului Protocol la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cât şi a art. 46 al Constituţiei R. Moldova şi art. 316 al Codului Civil”.
În consecință a fost admisă cererea acţionarilor de drept ai „Băncii de Economii” SA, depusă în conformitate cu prevederile art. 353 CPC în coroborare cu art. 159 al Codului de Executare al R. Moldova1, dispunându-se, întoarcerea executării ordonanţei Judecătoriei Căuşeni din 16 mai 2011, anulată prin ordonanţa din 30 septembrie 2011, obligând Registratorul Independent „Registru-F” să înregistreze în Registrul acţionarilor BC „Banca de Economii” transmiterea în beneficiul SRL „Zilena Com” a dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni ale BC „Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (cu valoarea de 55 540 000 lei) şi în beneficiul FPC „Minerva” SRL a dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni ale BC „Banca de Economii” SA în mărime de 9,97% (cu valoarea de 66 151 800 lei)/
La 11 noiembrie 2011 şi Judecătoria Centru, mun. Chişinău a admis cererea de revizuire depusă de către SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL, Silvia şi Nicolae Grosu şi Stela Bondari, instanţa de judecată dispunând casarea încheierii din 13 iulie 2011, prin care dreptul de proprietate asupra 3 840 000 acţiuni ale BC „Banca de Economii” deţinute ilegal de către „Rietel Limited” au fost transmise Companiei „Lectom Ltd”. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din aceeaşi dată, a fost admis renunţul pseudo-reclamantului Ţurcanu Pavel la acţiune şi s-a dispus încetarea procesului iniţiat la cererea de chemare în judecată a acestuia.
În aceste circumstanțe, actele judecătorești în baza cărora „Rietel Limited” și „Lectom Ltd” au devenit proprietare ale acțiunilor „Băncii de Economii” SA au fost desființate definitiv și irevocabil la 30 septembrie 2011 și, respectiv, 11 noiembrie 2011, astfel încât după aceste date, inclusiv la data de 16 martie 2012 menționată în comunicatul Băncii de Economii, nimic nu mai justifică pretențiile lor legate de acțiunile băncii, preluate fraudulos de la SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL.
Totodată, menţionăm că încă la 23.08.2011 persoanele devalizate au depus la CNPF o cerere prin care au solicitat interzicerea oricăror operaţiuni având ca obiect valorile mobiliare susmenţionate şi suspendarea operaţiunilor deja iniţiate.
Prin scrisoarea CNPF nr. 03-3322 din 01.09.2011, am fost informaţi despre emiterea de către aceasta a două ordonanţe, şi anume ordonanţa nr. 39/1 din 24.08.2011 cu privire la aplicarea unor restricţii, prin care s-a dispus blocarea în Registrul deţinătorilor de valori mobiliare emise de BC „Banca de Economii” SA conturile personale 10115432, 10115526 şi 10115527 cu suspendarea operaţiunilor cu valorile mobiliare ale acestei Bănci aflate în deţinere nominală la contul depozitar nr. 180000793, şi ordonanţa nr. 40/14-O din 25.08.2011 Cu privire la modificarea Ordonanţei CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 prin care s-a dispus completarea acestei ordonanţe cu contul personal nr. 10115520.
Prin scrisoarea BNM nr.09-01113/551/2837 din 02.09.2011 acţionarii devalizaţi ai „Băncii de Economii” SA au fost informaţi despre faptul că aceasta nu a avizat vreodată operaţiunile cu valorile mobiliare ale „Băncii de Economii” SA implicate în acest dosar, precum şi despre suspendarea dreptului de vot al acestor valori mobiliare.
Drept răspuns la cererea SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL din 15.09.2011 adresată RI „Registru-F” SA, BNM şi CNPF, Registratorul ne-a comunicat prin scrisoarea sa nr. 1107 din 23.09.2011 că schimbarea înregistrării referitoare la dreptul de proprietate asupra acţiunilor susmenţionate a avut loc în baza încheierilor executorului judecătoresc.
La aceeaşi scrisoare BNM, prin răspunsul nr. 09-01113/561/3182 din 04.10.2011, ne-a informat că proprietarii curenţi ai acţiunilor ce aparţineau SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL sunt „Lectom Ltd” şi „Rietel Limited”, iar CNPF a solicitat prin scrisoarea nr. 06-3744 din 27.09.2011 informaţii referitoare la existenţa litigiilor, înscrisurile date fiind prezentate imediat la sediul Comisiei.
La solicitarea CNPF nr. 03-3929 din 17.10.2011, reprezentantul SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL au prezentat în mod repetat la sediul Comisiei actele ce confirmau repunerea acestora în drepturile lor de proprietate asupra acţiunilor „Băncii de Economii” SA.
Aceleaşi acte, suplimentate cu ordonanţa privind întoarcerea executării din 26 octombrie 2011, au fost prezentate de către SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL la 30.11.2011 Băncii Naţionale a Moldovei şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
La data de 02.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat către Registratorului Independent „Registru-F” SA cu cerere de executare a ordonanţei Judecătoriei Căuşeni din 26 octombrie 2011 şi înregistrarea în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acţiuni de care au fost devalizate prin ordonanţa din 16 mai 20111.
Prin scrisoarea „Registru-F” SA nr. 1321 din 07.12.2011, Registratorul a indicat că pentru executarea ordonanţei susmenţionate este necesar a obţine anularea restricţiilor instituite de ordonanţa CNPF nr. 39/1-O din 24.08.2011 şi nr. 40/14-O din 25.08.2011, neexecutând ordonanţa din 26 octombrie 2011.
La data de 20.12.2011 SRL „Zilena Com” şi FPC „Minerva” SRL s-au adresat repetat către CNPF cu cerere privind întreprinderea tuturor măsurilor în vederea restabilirii înregistrării dreptului de proprietate al acestor Societăţi asupra pachetelor de acţiuni sustrase ilegal în baza ordonanţei anulate din 16 mai 2011.
Examinarea cererilor adresate Registratorului Independent „Registru-F” SA, CNPF, Băncii de Economii, BNM privind înregistrarea şi transmiterea de facto a dreptului de proprietate asupra acţiunilor BC „Banca de Economii” SA. în baza actelor judecătoreşti menţionate proprietarilor legali a fost tergiversată, astfel încât acestea să nu mai fie executate până în prezent.
La adăpostul unei asemenea atitudini, cu şase zile înaintea depunerii de către Judecătorul Gheorghe Marchitan a cererii sale din 12.12.2011 de eliberare din funcţie, prin încheierea din 06 decembrie 2011, nr. 2p/o-1394/2011, acesta a repus în mod subit Compania „Rietel Limited”, radiată ca întreprindere încă la 18.07.2011, în termenul omis de depunere a obiecţiilor, a admis obiecţiile nemotivate ale acesteia şi, ca urmare, a anulat ordonanţa din 26 octombrie 2011 de întoarcere a executării ordonanţei din 16 mai 2011, anulată definitiv şi irevocabil la 30.09.2011.
Contrar propriilor constatări făcute la 26.10.2011 pe baza actelor normative aplicabile speţei că anularea ordonanţei din 16 mai 2011 prin care s-a dispus transmiterea în beneficiul Companiei „Rietel Limited” a dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de creditori (n.a SRL „Zilena Com”, FPC „Minerva” SRL) în „Banca de Economii şi asupra cotelor deţinute de acestea în Societăţile cu Răspundere Limitată nominalizate are drept consecinţă, potrivit prevederilor normelor citate şi ale art. 219 al Codului Civil, revenirea părţilor la poziţia iniţială, judecătorul demisionar, își întemeiază încheierea sa din 06 decembrie 2011 pe aberaţii de genul „instanţa de judecată reţine trimiterea debitorului (n.a.„Rietel Limited”) la faptul că nu este probat faptul că FPC „Minerva” SRL este unicul asociat al SRL „Zilena” cu cota de 100% (5400 lei) şi ca urmare constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse de creditori/ nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului”.
Pe baza acestor inepții, contrar legii, judecătorul demisionar a explicat SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” SRL că se poate adresa în vederea întoarcerii executării ordonanței sale desființate definitiv și irevocabil într-o procedură de examinare a acțiunii civile, indicându-le un remediu impropriu speței, neprevăzut de legislația națională în materie, în flagrantă contradicție cu dispozițiile CEDO și jurisprudența CtCeDO.
Mai apoi, întreaga societate a fost antrenată într-un spectacol de prost gust în care, pe la conferinţe de presă, indivizi anonimi, în numele societăţii „Lectom Ltd”, înregistrată în Regatul Unit al Marii Britanii, Park Road, 84, Rosyth îşi „revendicau” dreptul asupra unei părţi a Băncii de Economii şi desfăşurării adunării Generale a Acţionarilor acesteia, cunoscându-se, inclusiv de către BNM, CNPF, Banca de Economii şi, cu siguranţă, de organele de securitate şi anchetă, că actele judecătoreşti în baza cărora s-au pricopsit cu acţiuni la banca cu capital majoritar de stat fusese anulate, dar neexecutate de aceleaşi instituţii de resort.
Nimeni, nici o instituţie din cele enumerate, nu s-a sesizat, nu a comunicat societăţii acest fapt, permiţând beneficiarului ilegal să-şi tragă foloase pecuniare.
Hărţuirea pe parcursul ultimei perioade de timp a proprietarilor de jure a acțiunilor Băncii de Economii (cei de fapt fiind condamnaţi la ani grei de puşcărie din moftul beneficiarului atacurilor raider), sub pretextul achiziţionării acţiunilor băncii, este parte componentă a unei tentative eşuate de preluare fără consecinţe penale (chiar şi întârziate) a controlului asupra unei instituţii financiar - bancare cu statut şi valoare deosebite pentru întreaga noastră societate.
Din arsenalul de intimidare și obstrucționare a acționarilor legali în demersurile lor de recuperare de facto a valorilor de care au fost deposedați cu sprijinul instituțiilor statului face parte și „achitarea” la 01.03.2012, de către un plătitor anonim (dar cu siguranţă cunoscut serviciilor de informaţii), Augela Systems LLP, Marea Britanie, prin intermediul băncii TRASTA KOMERCBANKA, Riga, pe contul corespondent din Banca de Economii SA a sumei de 100 000 USD, având ca beneficiar pe Zilena Com SRL.
Vom constata cu stupefacție că drept destinaţie a plăţii a fost indicată o achitare pe baza contractului N01-03 din 01.03.2012, pentru materiale de construcţie, chiar dacă societatea destinatară nu practică asemenea activităţi, nu a semnat niciodată astfel de contracte, nu are cunoştinţă de o societate cu denumirea Augela System LLP., iar transferul dubios de bani este parte a arsenalului de mijloace frauduloase de preluări ostile, puse în joc, probabil, în disperarea tentativelor anterioare eşuate.
Printr-o sesizare urgentă din 05 martie 2012 au fost informate instituțiile abilitate ale statului nostru, inclusiv Banca Națională a Moldovei, CNPF, Serviciul de Informații și Securitate referitor la cel mai recent atac asupra societății „Zilena Com” SRL, acțiune ce constituie parte componentă a conspirației de devalizare a acesteia în calitatea sa de acționară a Băncii de Economii.
Până în prezent acestea nu au reacționat nicicum, iar contrar așteptărilor, deși nu a fost sesizată pe motive de neîncredere, o altă instituție, CCCEC a întreprins o serie de acțiuni având drept scop intimidarea managementului și personalului petiționarei SRL „Zilena Com”, fără a investiga proveniența sumelor sacrificate de societatea Augela Systems LLP, fără a se edifica asupra identității juridice a acestei societăți, remarcată de presa națională și în alte cazuri de tranzacții dubioase.
Antrenarea continuă a acţionarilor Băncii de Economii SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” în asemenea dispute, supunerea lor permanentă la atacuri de tip mafiot este în mod evident la îndemâna şi în beneficiul cuiva, procesul fiind menţinut în disperare de cauză. Suntem siguri că demascarea oficială a acestor beneficiari din interiorul Republicii Moldova nu are nicio şansă în imediata perspectivă. Aceasta va veni, foarte curând, din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, acolo unde criminalii își dosesc identitățile și proprietățile jefuite.
În aceste condiții, însă, facem apel la instituțiile statului în vederea repunerii societăților acţionare ale Băncii de Economii - SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” – în drepturile lor legale, dar și în scopul neadmiterii unor acțiuni păguboase atât pentru acționarii „Băncii de Economi” SA, cât și pentru întreaga noastră societate, sporind, totodată, eforturile de identificare a beneficiarilor finali ai societăților impostoare, Rietel Limited și Lectom Ltd cu deferirea acestora justiției pentru fraudele comise.
Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL şi FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acţionare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din țintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acționarilor mai multor instituții financiare, realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanţe de judecată de drept comun, în speță,Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căuşeni şi Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău.
Director SRL „Zilena Com”, Parascovia Benciu
Director FPC „Minerva”, Nicolae Grosu
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: atacurile raider în economia moldovenească
Scris de Beauty Sam 9 Feb 2013 - 15:47
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: atacurile raider în economia moldovenească
Scris de Beauty Sam 6 Apr 2013 - 15:57
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: atacurile raider în economia moldovenească
Scris de basaru Vin 5 Dec 2014 - 16:25
Nicolai Nogai, judecătorul Curţii de Apel Bender, supranumit„judecătorul raider”, a fost condamnat astăzi la trei ani de închisoare cu suspendare.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Nicolai Nogai, judecătorul Curţii de Apel Bender, numit de rpesa de la Chişinău „judecătorul raider”, a fost condamnat astăzi la trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, el nu va avea dreptul să ocupe funcţii publice pe o perioadă de cinci ani.
Magistratul a fost condamnat la insistenţa procurorilor, după ce acum câteva luni fusese achitat. Potrivit procurorilor, Nogai a comis infracţiunea prevăzută de art. 307 a Codului penal, pronunţând o hotărâre contrar legii, soldată cu urmări grave. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bălţi, care a admis apelul declarat de procurori împotriva sentinţei emise pe 25 aprilie de Judecătoria raionului Căuşeni, prin care magistratul a fost achitat. Potrivit probelor acumulate şi administrate de procurori pe acest caz, Nicolai Nogai a legalizat neîntemeiat decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt-Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale „Moldova Agroindbank”. Hotărârea judecătorului a fost însă anulată de instanţa superioară ca fiind ilegală. Ulterior, la demersul Procurorului General, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul pentru tragerea acestuia la răspundere penală şi l-a suspendat provizoriu din funcţie.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Nicolai Nogai, judecătorul Curţii de Apel Bender, numit de rpesa de la Chişinău „judecătorul raider”, a fost condamnat astăzi la trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, el nu va avea dreptul să ocupe funcţii publice pe o perioadă de cinci ani.
Magistratul a fost condamnat la insistenţa procurorilor, după ce acum câteva luni fusese achitat. Potrivit procurorilor, Nogai a comis infracţiunea prevăzută de art. 307 a Codului penal, pronunţând o hotărâre contrar legii, soldată cu urmări grave. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bălţi, care a admis apelul declarat de procurori împotriva sentinţei emise pe 25 aprilie de Judecătoria raionului Căuşeni, prin care magistratul a fost achitat. Potrivit probelor acumulate şi administrate de procurori pe acest caz, Nicolai Nogai a legalizat neîntemeiat decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt-Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale „Moldova Agroindbank”. Hotărârea judecătorului a fost însă anulată de instanţa superioară ca fiind ilegală. Ulterior, la demersul Procurorului General, Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul pentru tragerea acestuia la răspundere penală şi l-a suspendat provizoriu din funcţie.
basaru- basarabean
-
Number of posts : 2952
Age : 84
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006 -
Subiecte similare» analize privind economia Moldovei
» Le Parisien: Jefuitorii moldoveni reiau atacurile asupra satelor franceze
» Economia rusească
» Economia orasului Balti
» economia moldovnească sovietică
» Le Parisien: Jefuitorii moldoveni reiau atacurile asupra satelor franceze
» Economia rusească
» Economia orasului Balti
» economia moldovnească sovietică
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum