Personalități românești

Personalități românești

M. Kogâlniceanu

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Nu se poate examina niciuna dintre componentele istoriei româneşti din se­colul al XIX-lea – istoria politică, istoria literară, istoria presei, istoria învăţămân­tului, istoria teatrului şi nici chiar istoria culinară – fără să dăm de numele lui Mihail Kogălniceanu.

El este una dintre personalităţile dominante ale societăţii româneşti dintre 1840 şi 1890, implicat în toate evenimentele şi evoluţiile care au condus la modernizarea României până în pragul secolului al XX-lea. A colaborat, de asemenea, cu toţi cei care au avut un rol pozitiv în acest proces de mo­der­nizare, de la revoluţionarii paşoptişti din Moldova şi Ţara Românească, până la princepele şi apoi regele Carol. Şi drept este să observăm că spiritul său mereu activ şi consecvenţa poziţiilor sale democratice l-au condus şi la conflicte cu prieteni de-ai săi dintre cei mai apro­piaţi, cum ar fi Vasile Alecsandri sau Alexandru Ioan Cuza.

S-a născut la 17 septembrie 1817, la Iaşi, într-o familie de boieri moldo­veni, ca fiu al vornicului Ilie Kogălni­ceanu şi al soţiei lui, Catinca, născută în Basarabia. Prin naşa Marghioala Callimachi, căsătorită cu un Sturdza şi devenită mama lui Mihail Sturdza (domnitor al Moldovei între aprilie 1834 şi iunie 1849), Mihail Kogălni­cea­nu era rudă prin alianţă şi cu acesta.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1868, București, România– d. 17 februarie 1947,Paris, Franța) a fost o scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris.

A avut o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de Regele Carol I și de guvern.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Elena Văcărescu a fost logodnica Principelui Moștenitor Ferdinand al României. Căsătoria dintre cei doi a devenit imposibilă din cauza opoziției Regelui Carol I și a elitei politice românești.

Elena Văcărescu s-a născut în 21 septembrie 1864, la București. Ea și-a petrecut copilăria și adolescența pe moșia familiei boierești din care făcea parte, la Văcăreștii Dâmboviței, în apropiere de Târgoviște, vechea cetate de scaun a Valahiei. Apoi, ea a plecat la Paris, pentru a-și face studiile. Întoarsă în țară, Elena Văcărescu a fost prezentată Reginei Elisabeta a României de către unchiul său, Theodor Văcărescu, care era mareșal al Palatului. Regina Elisabeta a fost fermecată de frumusețea și de inteligența tinerei poete și i-a oferit postul de domnișoară de onoare, în 1888.

Elena Văcărescu a stârnit o mare pasiune în inima Principelui Moștenitor Ferdinand al României, nepotul de frate al Regelui Carol I. Idila dintre cei doi a fost încurajată de Regina Elisabeta, astfel că Ferdinand și Elena s-au logodit în salonul de lectură al Reginei României.

Jurnalul lui Carol I arată că Regele României își iubea nepotul și, în cele din urmă, ar fi consimțit la o căsătorie cu Elena Văcărescu. Însă politicienii de la București s-au opus. Ei își doreau ca Principele Moștenitor Ferdinand să se căsătorească cu o principesă dintr-o familie domnitoare a Europei, iar acest mariaj să consolideze prestigiul României, care își proclamase independența la 10 Mai 1877 și devenise Regat din 10 Mai 1881.

În cele din urmă, voința politică a fost mai puternică decât idila de la palat. Regele Carol I le-a trimis în exil pe Regina Elisabeta și pe Elena Văcărescu, în anul 1891.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]