Evenimente
PublicatiiBogătia limbii române.
3 participanți
Pagina 1 din 1
Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 6 Iul 2008 - 17:10
Pentru îmbogățirea propriului vocabular, am deschis un subiect în care să mai învățăm câte un cuvânt.
Caracteristicile limbii române actuale sunt date de modul de exprimare – scrisă și orală – al fiecăruia dintre purtătorii ei. [...] Din partea
tuturor se cere atenție față de limba noastră națională, care trebuie să fie respectată atât ca unul dintre cele mai importante monumente istorice, cât și ca instrument activ de comunicare, capabil de performanțe printr-o folosire mereu perfectibilă. Ambele ipostaze presupun cunoașterea aprofundată a regulilor și resurselor gramaticale, ca și orientarea spre modele demne de imitație creatoare. [...] Progresul limbii române depinde de calitatea exprimării tuturor vorbitorilor contemporani, dar îndeosebi de cea a două categorii: tinerii, care reprezintă viitorul, și cei de orice vârstă care, prin poziția lor socioprofesională de modele publice, sunt în situația de a influența uzul.
Mioara Avram - "Gramatica pentru toți"
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Lun 4 Iul 2016 - 12:18, editata de 3 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 6 Iul 2008 - 17:15
ACHIESÁ, achiesez, vb.
I. Intranz. (Livr.) A accepta condițiile dintr-o acțiune juridică. A renunța la atacarea unei hotărâri judecătorești. [Pr.: -chi-e-] – Din fr. acquiescer.
ACRIBÍE s.f. (Livr.) Exactitate, corectitudine în cercetarea ştiinţifică; p. gener. seriozitate, conştiinciozitate.
ACVILÍN, -Ă, acviline, adj. (În sintagmele) Nas acvilin = nas coroiat (ca ciocul acvilei 1). Privire acvilină = privire aspră, pătrunzătoare, tăioasă (caracteristică acvilelor 1). – Din lat. aquilinus, fr. aquilin.
AGONIE s. f. Stare a organismului care precede moartea. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund.
Fig. Neliniște puternică, zbucium, zbatere. – Din fr. agonie, lat. agonia.
ALOCENTRISM subst. Tendinţă de focalizare a interesului personal spre ceilalţi, mai mult decât spre sine.(fr. allocentrisme)
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f.
(Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.
ANEMÍE, anemii, s. f. Boală determinată de scăderea cantitativă sau calitativă a globulelor roșii și a hemoglobinei din sânge. – Din fr. anémie.
ANTROPOLATRU, antropolatri subst.
1. Cel care divinizează omul.
2. Cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane.(fr. anthropolâtre)
APLÓMB sn [At: ENC. AGR. / Pl: (ad 2) ~uri / E: fr aplomb] 1-2 Siguranță și hotărâre în comportare sau în vorbire. 3 Linie perpendiculară pe planul orizontului. 4-5 (Mdv) Direcția și dispoziția pe care o au față de verticală membrele unui patruped care se sprijină deopotrivă pe toate picioarele.
sursa: MDA2 (2010)
(Franțuzism, în jargonul burgheziei) Îndrăzneală (nepermisă și nejustificată). A răspunde cu aplomb.
sursa: DLRLC (1955-1957)
ára smi [At: DN3 / E: fr ara] Specie de papagal frumos colorat, cu coada lungă, din America de Sud. sursa: MDA2 (2010)
ATROCE adj. invar. Cumplit, înfiorător, îngrozitor, fioros, groaznic. Durere, crimă atroce. – Din fr. atroce, lat. atrox, -cis.
AUTOTELIC, -Ă, autotelici, -ce, adj. (Fil.) Care conţine în sine scopul; cu finalitate lăuntrică.
I. Intranz. (Livr.) A accepta condițiile dintr-o acțiune juridică. A renunța la atacarea unei hotărâri judecătorești. [Pr.: -chi-e-] – Din fr. acquiescer.
ACRIBÍE s.f. (Livr.) Exactitate, corectitudine în cercetarea ştiinţifică; p. gener. seriozitate, conştiinciozitate.
ACVILÍN, -Ă, acviline, adj. (În sintagmele) Nas acvilin = nas coroiat (ca ciocul acvilei 1). Privire acvilină = privire aspră, pătrunzătoare, tăioasă (caracteristică acvilelor 1). – Din lat. aquilinus, fr. aquilin.
AGONIE s. f. Stare a organismului care precede moartea. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund.
Fig. Neliniște puternică, zbucium, zbatere. – Din fr. agonie, lat. agonia.ALOCENTRISM subst. Tendinţă de focalizare a interesului personal spre ceilalţi, mai mult decât spre sine.(fr. allocentrisme)
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f.
(Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.
ANEMÍE, anemii, s. f. Boală determinată de scăderea cantitativă sau calitativă a globulelor roșii și a hemoglobinei din sânge. – Din fr. anémie.
ANTROPOLATRU, antropolatri subst.
1. Cel care divinizează omul.
2. Cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane.(fr. anthropolâtre)
APLÓMB sn [At: ENC. AGR. / Pl: (ad 2) ~uri / E: fr aplomb] 1-2 Siguranță și hotărâre în comportare sau în vorbire. 3 Linie perpendiculară pe planul orizontului. 4-5 (Mdv) Direcția și dispoziția pe care o au față de verticală membrele unui patruped care se sprijină deopotrivă pe toate picioarele.
sursa: MDA2 (2010)
(Franțuzism, în jargonul burgheziei) Îndrăzneală (nepermisă și nejustificată). A răspunde cu aplomb.
sursa: DLRLC (1955-1957)
ára smi [At: DN3 / E: fr ara] Specie de papagal frumos colorat, cu coada lungă, din America de Sud. sursa: MDA2 (2010)
ATROCE adj. invar. Cumplit, înfiorător, îngrozitor, fioros, groaznic. Durere, crimă atroce. – Din fr. atroce, lat. atrox, -cis.
AUTOTELIC, -Ă, autotelici, -ce, adj. (Fil.) Care conţine în sine scopul; cu finalitate lăuntrică.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Mar 29 Dec 2020 - 15:40, editata de 14 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 6 Iul 2008 - 17:16
BELICOS, -OASĂ, belicoşi, -oase, adj. (Livr.) Care are o atitudine războinică, bătăioasă, agresivă; ameninţător. – Din. lat. bellicosus.
BIGÁM, -Ă, bigami, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care are două soții, respectiv doi soți; (persoană) culpabilă de a fi contractat două căsătorii paralele. – Din fr. bigame, lat. bigamus.
BIGÓT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; habotnic; bisericos. /
BIGÁM, -Ă, bigami, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care are două soții, respectiv doi soți; (persoană) culpabilă de a fi contractat două căsătorii paralele. – Din fr. bigame, lat. bigamus.
BIGÓT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; habotnic; bisericos. /
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Mar 29 Dec 2020 - 15:43, editata de 7 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 6 Iul 2008 - 17:18
CADÂNĂ, cadâne, s. f. Sclavă din haremurile turcești din trecut. Dă-ți șalul la o parte, ce te ascunzi, parc-ai fi o cadînă? DUNĂREANU, CH. 193. Turcul, cuprins de spaimă, alerga să se ascundă între cadîne în harem. RUSSO, O. 36. ◊ Fig. (Familiar, rar) Soție (a unui turc). Mehmet, unde e Alah al tău să te apere? Cine îngrijește de cadîna ta, de copiii tăi? STANCU, D. 491.
CERBICÍE f. înv. Atitudine plină de perseverență și de încăpățânare. /cerbice + suf. ~ie
CIRÁC, ciraci, s. m. 1. Elev, discipol, ucenic. 2. (Depr.) Persoană care își însușește în mod mecanic vederile, părerile etc. cuiva. 3. (Înv.) Om de încredere al cuiva. – Din tc. çirak.
CLACÁ vb.
I. intr. 1. a face să se audă, a produce un zgomot sec ◊ (despre condensatori) a se strica.
2. (fig., fam.) a ceda psihic în urma unor suprasolicitări. ◊ a eșua, a da greș.
II. refl. a-și luxa tendonul la picior. ◊ (despre cai) a avea tendoanele picioarelor (din față) umflate. (< fr. claquer)
CLAUSTRÁ, claustrez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) închide într-o mănăstire sau a (se) izola într-un loc retras. [Pr.: cla-us-] – Din fr. claustrer.
CONVALESCÉNT, -Ă, convalescenți, -te, adj., s. m. și f.
(Persoană) care se află în convalescență, pe cale de însănătoșire. – Din fr. convalescent, lat. convalescens, -ntis.
CONVALESCÉNȚĂ s. f.
Perioadă prin care trece un bolnav după vindecare până la însănătoșirea deplină; întremare. – Din fr. convalescence, lat. convalescentia.
CUIRASĂ, cuirase, subst.
1. Armătură din plăci de oţel cu care se blindează navele de război; blindaj.
2. Armură de oţel care protejează pieptul şi spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoşă. (fr. cuirasse);
CERBICÍE f. înv. Atitudine plină de perseverență și de încăpățânare. /cerbice + suf. ~ie
CIRÁC, ciraci, s. m. 1. Elev, discipol, ucenic. 2. (Depr.) Persoană care își însușește în mod mecanic vederile, părerile etc. cuiva. 3. (Înv.) Om de încredere al cuiva. – Din tc. çirak.
CLACÁ vb.
I. intr. 1. a face să se audă, a produce un zgomot sec ◊ (despre condensatori) a se strica.
2. (fig., fam.) a ceda psihic în urma unor suprasolicitări. ◊ a eșua, a da greș.
II. refl. a-și luxa tendonul la picior. ◊ (despre cai) a avea tendoanele picioarelor (din față) umflate. (< fr. claquer)
CLAUSTRÁ, claustrez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) închide într-o mănăstire sau a (se) izola într-un loc retras. [Pr.: cla-us-] – Din fr. claustrer.
CONVALESCÉNT, -Ă, convalescenți, -te, adj., s. m. și f.
(Persoană) care se află în convalescență, pe cale de însănătoșire. – Din fr. convalescent, lat. convalescens, -ntis.
CONVALESCÉNȚĂ s. f.
Perioadă prin care trece un bolnav după vindecare până la însănătoșirea deplină; întremare. – Din fr. convalescence, lat. convalescentia.
CUIRASĂ, cuirase, subst.
1. Armătură din plăci de oţel cu care se blindează navele de război; blindaj.
2. Armură de oţel care protejează pieptul şi spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoşă. (fr. cuirasse);
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Sam 24 Aug 2019 - 19:47, editata de 7 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 6 Iul 2008 - 17:18
DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanți, -te, adj. (Livr.) Care deconcertează; tulburător. – Din fr. déconcertant.
DECREPITUDINE s.f. Stare de bătrâneţe înaintată, caracterizată prin slăbire excesivă şi prin pierderea aproape totală a forţelor vitale; ramolire, ramolisment. ◊ Fig. Decădere extremă, ruină.
DECREPITUDINE s.f. Stare de bătrâneţe înaintată, caracterizată prin slăbire excesivă şi prin pierderea aproape totală a forţelor vitale; ramolire, ramolisment. ◊ Fig. Decădere extremă, ruină.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Lun 9 Apr 2012 - 21:51, editata de 1 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 6 Iul 2008 - 17:19
EBULÍȚIE f. Trecere treptată a lichidului în stare de vapori sub acțiunea căldurii; fierbere. /
ECHIVÓC, -Ă, echivoci, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care se poate interpreta în mai multe feluri, cu două înțelesuri; neclar, confuz, ambiguu. Suspect, îndoielnic. (Substantivat, n.) Expresie, atitudine, situație ambiguă. 2. S. n. Măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, exprimând cantitatea de informație care rămâne netransmisă din cauza perturbațiilor. – Din fr. équivoque, lat. aequivocus.
EGOCENTRISM subst. Mod de a privi totul prin prisma intereselor şi sentimentelor personale, acordând o importanţă exagerată propriei individualităţi; egotism. (p. ext.) concepţie etico–filozofică care consideră individul ca centru al universului.(fr. égocentrisme)
EPATANT-Ă, epatanți, -te, adj. Care epatează; uluitor, uimitor. – Din fr. épatant.
EXPECTATÍVĂ, expectative,
s. f. Așteptare bazată pe anumite drepturi, promisiuni, probabilități sau calcule; neintervenție în anumite chestiuni sau situații, și așteptarea unui moment potrivit; expectație. – Din fr. expectative.
EZOTÉRIC, -Ă, ezoterici, -ce, adj.
(Despre doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de către cei inițiați; ascuns, secret. – Din fr. ésotérique.
ECHIVÓC, -Ă, echivoci, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care se poate interpreta în mai multe feluri, cu două înțelesuri; neclar, confuz, ambiguu. Suspect, îndoielnic. (Substantivat, n.) Expresie, atitudine, situație ambiguă. 2. S. n. Măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, exprimând cantitatea de informație care rămâne netransmisă din cauza perturbațiilor. – Din fr. équivoque, lat. aequivocus.
EGOCENTRISM subst. Mod de a privi totul prin prisma intereselor şi sentimentelor personale, acordând o importanţă exagerată propriei individualităţi; egotism. (p. ext.) concepţie etico–filozofică care consideră individul ca centru al universului.(fr. égocentrisme)
EPATANT-Ă, epatanți, -te, adj. Care epatează; uluitor, uimitor. – Din fr. épatant.
EXPECTATÍVĂ, expectative,
s. f. Așteptare bazată pe anumite drepturi, promisiuni, probabilități sau calcule; neintervenție în anumite chestiuni sau situații, și așteptarea unui moment potrivit; expectație. – Din fr. expectative.
EZOTÉRIC, -Ă, ezoterici, -ce, adj.
(Despre doctrine, ritualuri etc.) Care poate fi înțeles numai de către cei inițiați; ascuns, secret. – Din fr. ésotérique.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Sam 24 Aug 2019 - 18:54, editata de 6 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de margo Lun 27 Apr 2009 - 16:45
FÁMEN, fameni,
s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc.
Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat”, din lat. *feminus, din femina).
FIÁSCO s. n. (Livr.) Eșec total într-o acțiune întreprinsă; insucces, nereușită. – Din it. [far] fiasco.
FIDEÍSM s. n. Concepție care dă prioritate credinței religioase față de știință ori le pune pe același plan. – Din fr. fidéisme.
FILOTIM, -Ă, filotime subst.
1. Plată nelegală pe care o pretinde cineva în schimbul unui privilegiu; filodormă.(ngr. filótimos).
2. (despre persoane) Care este generos; amator de a face daruri; darnic.(ngr. filótimos)
FRANCMASONERĂ , E f. Curent religios şi filozofic care se caracterizează prin ritualuri mistice şi prin îmbinarea lor cu principiile etico-morale şi politice. [G.-D. francmasoneriei] /
FUNGÍBIL, -Ă, fungibili, -e, adj. (Jur.; despre lucruri) Care poate fi înlocuit cu altul de același fel, de aceeași calitate și aceeași cantitate, în cazul cînd formează obiectul unei obligații. – Din fr. fongible, lat. fungibilis.
FURIÉR, furieri, s. m. Ostaș care îndeplinește funcția de secretar în cancelaria unei unități sau subunități militare.
Tot aici sînteți? întrebă colonelul spre majur și furier. CAMILAR, N. I 85.
Furierii prindeau să strige, cu glasuri ridicate, nume de soldați. SADOVEANU, O. VI 225.
Furierul i-a aruncat priviri speriate. SAHIA, N. 71.
– Pronunțat: -ri-er. sursa: DLRLC (1955-1957)
FUTÍL, -Ă, futili, -e, adj. (Livr.) Lipsit de valoare, de importanță, de interes; inutil, lipsit de seriozitate, neserios, frivol. – Din fr., it. futile, lat. futilis.
sursa: DEX '09 (2009)
s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc.
Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat”, din lat. *feminus, din femina).
FIÁSCO s. n. (Livr.) Eșec total într-o acțiune întreprinsă; insucces, nereușită. – Din it. [far] fiasco.
FIDEÍSM s. n. Concepție care dă prioritate credinței religioase față de știință ori le pune pe același plan. – Din fr. fidéisme.
FILOTIM, -Ă, filotime subst.
1. Plată nelegală pe care o pretinde cineva în schimbul unui privilegiu; filodormă.(ngr. filótimos).
2. (despre persoane) Care este generos; amator de a face daruri; darnic.(ngr. filótimos)
FRANCMASONERĂ , E f. Curent religios şi filozofic care se caracterizează prin ritualuri mistice şi prin îmbinarea lor cu principiile etico-morale şi politice. [G.-D. francmasoneriei] /
FUNGÍBIL, -Ă, fungibili, -e, adj. (Jur.; despre lucruri) Care poate fi înlocuit cu altul de același fel, de aceeași calitate și aceeași cantitate, în cazul cînd formează obiectul unei obligații. – Din fr. fongible, lat. fungibilis.
FURIÉR, furieri, s. m. Ostaș care îndeplinește funcția de secretar în cancelaria unei unități sau subunități militare.
Tot aici sînteți? întrebă colonelul spre majur și furier. CAMILAR, N. I 85.
Furierii prindeau să strige, cu glasuri ridicate, nume de soldați. SADOVEANU, O. VI 225.
Furierul i-a aruncat priviri speriate. SAHIA, N. 71.
– Pronunțat: -ri-er. sursa: DLRLC (1955-1957)
FUTÍL, -Ă, futili, -e, adj. (Livr.) Lipsit de valoare, de importanță, de interes; inutil, lipsit de seriozitate, neserios, frivol. – Din fr., it. futile, lat. futilis.
sursa: DEX '09 (2009)
margo- membru activ
-
Number of posts : 130
Age : 34
Localizare : Cimişlia
Hobby : lectura
Registration date : 22/04/2009
Re: Bogătia limbii române.
Scris de margo Lun 27 Apr 2009 - 16:55
GRATULAT vb. Tratat cu urări de bine; felicitat.
GREGÁR, -Ă, gregari, -e, adj. (Despre animale) Care trăiește în grupuri compacte, în turme, cete, cârduri. ◊ Instinct gregar = instinct care determină unele animale să trăiască, să migreze etc. în turme, cete, cârduri. (Fig.) Spirit (sau instinct) gregar = atitudine de supunere oarbă; spirit de turmă. – Din fr. grégaire, lat. gregarius.
GROBIAN, -Ă, grobieni, -e, adj. (Despre oameni) Prost crescut; necioplit, grosolan, bădăran, mitocan. [Pr.: -bi-an] – Din germ., pol. grobian.
XENOFIL, -Ă, xenofili, -le subst. (despre persoane) Care manifestă atracţie exa-gerată pentru tot ce este străin.( fr. xénophile)
XENOFOB, -Ă, xenofobi, -be subst. (despre persoane) Care manifestă ură şi dispreţ faţă de persoanele de altă naţionalitate; duşmănos faţă de tot ce este străin.(fr. xénophobe)
GREGÁR, -Ă, gregari, -e, adj. (Despre animale) Care trăiește în grupuri compacte, în turme, cete, cârduri. ◊ Instinct gregar = instinct care determină unele animale să trăiască, să migreze etc. în turme, cete, cârduri. (Fig.) Spirit (sau instinct) gregar = atitudine de supunere oarbă; spirit de turmă. – Din fr. grégaire, lat. gregarius.
GROBIAN, -Ă, grobieni, -e, adj. (Despre oameni) Prost crescut; necioplit, grosolan, bădăran, mitocan. [Pr.: -bi-an] – Din germ., pol. grobian.
XENOFIL, -Ă, xenofili, -le subst. (despre persoane) Care manifestă atracţie exa-gerată pentru tot ce este străin.( fr. xénophile)
XENOFOB, -Ă, xenofobi, -be subst. (despre persoane) Care manifestă ură şi dispreţ faţă de persoanele de altă naţionalitate; duşmănos faţă de tot ce este străin.(fr. xénophobe)
margo- membru activ
- Number of posts : 130
Age : 34
Localizare : Cimişlia
Hobby : lectura
Registration date : 22/04/2009
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Joi 7 Apr 2011 - 23:21
IGNIFÚG, -Ă, ignifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care se aprinde și arde foarte greu sau care nu arde deloc, împiedicând propagarea focului. – Din fr. ignifuge.
IHTIOLOGÍE s. f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studierea peștilor; ihtiografie. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ichtyologie.
IMPÚDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.
IMUABIL, -Ă, imuabili, -e, adj. Care rămâne veşnic acelaşi, care nu se schimbă; permanent, constant, imutabil.
INDUBITABIL, -Ă; (~i, ~e) Care nu poate fi pus la îndoială; de netăgăduit; cert; sigur; incontestabil; neîndoielnic.
INFAILÍBIL, -Ă, infailibili, -e, adj. Care nu poate greşi, care nu se poate înşela; perfect, desăvârşit, fără cusur. – Din fr. infaillible.
INEFÁBIL, -Ă, inefabili, -e, adj. Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din fr. ineffable, lat. ineffabilis.
INEXORÁBIL, -Ă, inexorabili, -e, adj. Care nu poate fi înduplecat, neînduplecat, implacabil. – Din fr. inexorable, lat. inexorabilis.
INSOLENT, -Ă, insolenţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Obraznic, impertinent; neruşinat; necuviincios.
IREFUTABIL; (~i, ~e) Care nu poate fi combătut sau respins, de necombătut; absolut convingător. – Din fr. irréfutable, lat. irrefutabilis.
IHTIOLOGÍE s. f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studierea peștilor; ihtiografie. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ichtyologie.
IMPÚDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.
IMUABIL, -Ă, imuabili, -e, adj. Care rămâne veşnic acelaşi, care nu se schimbă; permanent, constant, imutabil.
INDUBITABIL, -Ă; (~i, ~e) Care nu poate fi pus la îndoială; de netăgăduit; cert; sigur; incontestabil; neîndoielnic.
INFAILÍBIL, -Ă, infailibili, -e, adj. Care nu poate greşi, care nu se poate înşela; perfect, desăvârşit, fără cusur. – Din fr. infaillible.
INEFÁBIL, -Ă, inefabili, -e, adj. Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din fr. ineffable, lat. ineffabilis.
INEXORÁBIL, -Ă, inexorabili, -e, adj. Care nu poate fi înduplecat, neînduplecat, implacabil. – Din fr. inexorable, lat. inexorabilis.
INSOLENT, -Ă, insolenţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Obraznic, impertinent; neruşinat; necuviincios.
IREFUTABIL; (~i, ~e) Care nu poate fi combătut sau respins, de necombătut; absolut convingător. – Din fr. irréfutable, lat. irrefutabilis.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Mier 16 Mai 2012 - 23:05, editata de 6 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Joi 7 Apr 2011 - 23:42
LAXATÍV, -Ă, laxativi, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care posedă ușoare proprietăți purgative. – Din fr. laxatif.
LETARGÍE f. 1) Stare patologică manifestată printr-un somn foarte adânc, în timpul căruia pulsul și respirația devin abia perceptibile; somn patologic; moarte aparentă. 2) fig. Lipsă totală de interes față de orice activitate; apatie.
LEVIATÁN - s. m. 1. monstru biblic distructiv. ◊ (în basme) căpcăun. 2. (fig.) organizație statală și politica absolutistă. 3. mașină industrială de spălare a lânii. (< fr. léviathan)
- Leviatan (Leviathan) (în „Vechiul Testament”), monstru marin fabulos, stăpân al oceanului, simbol al colosalului și al puterii răului. Cu o constituție complexă și cu o forță extraordinară. Era căptușit cu zale, avea spinarea din scuturi solzoase și scotea flăcări pe gură și fum pe nări. Nici o armă nu-l putea atinge, fiind impenetrabil. Mișcările lui provocau clocotul mării și lăsau urme adânci. În epoca creștină este considerat una dintre ipostazele diavolului.
LUCRATÍV, -Ă, lucrativi, -e, adj. Care aduce câștig; profitabil, rentabil; folositor, util. – Din fr. lucratif, lat. lucrativus.
LETARGÍE f. 1) Stare patologică manifestată printr-un somn foarte adânc, în timpul căruia pulsul și respirația devin abia perceptibile; somn patologic; moarte aparentă. 2) fig. Lipsă totală de interes față de orice activitate; apatie.
LEVIATÁN - s. m. 1. monstru biblic distructiv. ◊ (în basme) căpcăun. 2. (fig.) organizație statală și politica absolutistă. 3. mașină industrială de spălare a lânii. (< fr. léviathan)
- Leviatan (Leviathan) (în „Vechiul Testament”), monstru marin fabulos, stăpân al oceanului, simbol al colosalului și al puterii răului. Cu o constituție complexă și cu o forță extraordinară. Era căptușit cu zale, avea spinarea din scuturi solzoase și scotea flăcări pe gură și fum pe nări. Nici o armă nu-l putea atinge, fiind impenetrabil. Mișcările lui provocau clocotul mării și lăsau urme adânci. În epoca creștină este considerat una dintre ipostazele diavolului.
LUCRATÍV, -Ă, lucrativi, -e, adj. Care aduce câștig; profitabil, rentabil; folositor, util. – Din fr. lucratif, lat. lucrativus.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Lun 9 Apr 2012 - 22:07, editata de 2 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Joi 6 Oct 2011 - 21:46
METEMPSIHÓZĂ s. f. Concepție despre transmigrația sufletelor oamenilor care ar parcurge, după moarte, în vederea purificării, un lung șir de reîncarnări succesive în animale, plante și oameni. – Din ngr. metempsíhosis, fr. métempsyc(h)ose.
OFICÍNĂ, oficine, s. f. Ansamblu de încăperi dintr-o farmacie unde se depozitează și se prepară medicamentele (după rețetă); laborator farmaceutic. ♦ Fig. Loc unde se urzesc intrigi, calomnii, comploturi. – Din lat. officina, fr. officine.
sursa: DEX '09 (2009)
ORDALÍE, ordalii, s. f. (în Evul Mediu) Mod de stabilire a dreptății sau a vinovăției părților în litigiu, prin diferite probe (a focului, a apei clocotite și a fierului încins) sau prin duelul judiciar. [Acc. și: ordálie] – Din fr. ordalie, lat. ordalium.
OFICÍNĂ, oficine, s. f. Ansamblu de încăperi dintr-o farmacie unde se depozitează și se prepară medicamentele (după rețetă); laborator farmaceutic. ♦ Fig. Loc unde se urzesc intrigi, calomnii, comploturi. – Din lat. officina, fr. officine.
sursa: DEX '09 (2009)
ORDALÍE, ordalii, s. f. (în Evul Mediu) Mod de stabilire a dreptății sau a vinovăției părților în litigiu, prin diferite probe (a focului, a apei clocotite și a fierului încins) sau prin duelul judiciar. [Acc. și: ordálie] – Din fr. ordalie, lat. ordalium.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Mar 27 Dec 2016 - 11:38, editata de 3 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Joi 6 Oct 2011 - 21:47
PALIATÍV, -Ă, paliativi, -e, adj., s. n. 1. (Medicament sau tratament) care ameliorează sau înlătură simptomele unei boli pentru un timp scurt, fără a-i suprima cauza. 2. Fig. (Soluție, măsură) care rezolvă temporar sau aparent o situație dificilă. [Pr.: -li-a-] – Din fr. palliatif.
PAROXÍSM, paroxisme, s. n. Intensitate maximă, punct culminant la care ajunge o senzație, un sentiment, o stare, un proces, o acțiune în desfășurare etc. ◊ Loc. adv. Până la paroxism = în cel mai înalt grad, foarte tare.
(Rar) Surescitare, tulburare extremă.
– Din fr. paroxysme, germ. Paroxysmus.
PASEÍSM s. n. Orientare (exagerată) spre trecut, idealizare a trecutului. – Din fr. passéisme.
PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.
PÉLVIS s.n. (Anat.) Bazin [< lat., fr. pelvis].
PROZAIC, -Ă, prozaici, -ce, adj. I. 1. Specific prozei; prozastic. 2. (fig.) Lipsit de calităţi artistice, de valoare stilistică; comun, vulgar. (lat. prosaicus)
PÚDIC, -Ă, pudici, -ce, adj.
Plin de pudoare; candid. – Din lat. pudicus, fr. pudique.
PULULÁŢIE, pululaţii, s.f. (Med.) 1. Înmulţire rapidă şi abundentă. 2. Producere rapidă de ţesuturi morbide. – Din fr. pullulation.
PURGATÍV, -Ă, purgativi, -e, adj., s. n. (Medicament, substanță) care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism. – Din fr. purgatif, lat. purgativus.
PAROXÍSM, paroxisme, s. n. Intensitate maximă, punct culminant la care ajunge o senzație, un sentiment, o stare, un proces, o acțiune în desfășurare etc. ◊ Loc. adv. Până la paroxism = în cel mai înalt grad, foarte tare.
(Rar) Surescitare, tulburare extremă.
– Din fr. paroxysme, germ. Paroxysmus.
PASEÍSM s. n. Orientare (exagerată) spre trecut, idealizare a trecutului. – Din fr. passéisme.
PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.
PÉLVIS s.n. (Anat.) Bazin [< lat., fr. pelvis].
PROZAIC, -Ă, prozaici, -ce, adj. I. 1. Specific prozei; prozastic. 2. (fig.) Lipsit de calităţi artistice, de valoare stilistică; comun, vulgar. (lat. prosaicus)
PÚDIC, -Ă, pudici, -ce, adj.
Plin de pudoare; candid. – Din lat. pudicus, fr. pudique.
PULULÁŢIE, pululaţii, s.f. (Med.) 1. Înmulţire rapidă şi abundentă. 2. Producere rapidă de ţesuturi morbide. – Din fr. pullulation.
PURGATÍV, -Ă, purgativi, -e, adj., s. n. (Medicament, substanță) care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism. – Din fr. purgatif, lat. purgativus.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Dum 9 Iul 2017 - 17:15, editata de 8 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 11 Dec 2011 - 17:52
SIMULACRU, simulacre, s.n. Aparenţă înşelătoare; acţiune simulată; obiect care dă o falsă impresie a realităţii.
STRINGENT, -Ă, stringenţi, -te, adj. (Livr.) Care trebuie să fie luat neapărat în seamă, care se impune în mod imperios, care nu suferă amânare. – Din it. stringente.
SUCOMBÁ, sucómb, vb.
I. Intranz. (Livr.) A muri, a deceda. – Din fr. succomber.
TERATOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază malformațiile, viciile de conformație și anomaliile de structură ale viețuitoarelor și cauzele lor. – Din fr. tératologie.
TRIVIÁL, -Ă, triviali, -e, adj.
Vulgar, ordinar; obscen, necuviincios, indecent, scabros.
[Pr.: -vi-al] – Din fr. trivial, lat. trivialis.
STRINGENT, -Ă, stringenţi, -te, adj. (Livr.) Care trebuie să fie luat neapărat în seamă, care se impune în mod imperios, care nu suferă amânare. – Din it. stringente.
SUCOMBÁ, sucómb, vb.
I. Intranz. (Livr.) A muri, a deceda. – Din fr. succomber.
TERATOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază malformațiile, viciile de conformație și anomaliile de structură ale viețuitoarelor și cauzele lor. – Din fr. tératologie.
TRIVIÁL, -Ă, triviali, -e, adj.
Vulgar, ordinar; obscen, necuviincios, indecent, scabros.
[Pr.: -vi-al] – Din fr. trivial, lat. trivialis.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Sam 26 Mai 2012 - 23:13, editata de 1 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Dum 25 Dec 2011 - 11:57
UBICUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în acelaşi timp în două sau mai multe locuri. (Care este) în orice loc, peste tot. [Pr.: -cu-u] – Din lat. ubique.
Ultima editare efectuata de catre Beauty in Sam 26 Mai 2012 - 23:12, editata de 1 ori
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de Beauty Sam 26 Mai 2012 - 23:12
VÍSCERE s. n.pl. Totalitatea organelor care se află în marile cavități ale corpurilor (mai ales în cavitatea abdominală), la oameni și animale; măruntaie.
– Din fr. viscère.
– Din fr. viscère.
Beauty- veteran
- Number of posts : 2697
Localizare : in iad
Registration date : 09/10/2006
Re: Bogătia limbii române.
Scris de basaru Dum 6 Mar 2016 - 19:09
zen s. n. Doctrină religioasă autonomă hindusă, bazată pe budism, care pune accentul pe contemplația mistică și dezvoltă credința în iluminarea interioară instantanee. A fost elaborată în India de călugărul hindus Badkidharma în sec. 6 d. Hr. și a pătruns și în Japonia în sec. 16-17, unde astăzi este foarte răspândită mai ales ca doctrină filozofică profană. – Din fr. zen.
basaru- basarabean
-
Number of posts : 2952
Age : 84
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006 -
Subiecte similare» Reviste cu tematica limbii române
» Distribuţia geografică a limbii române
» Statutul limbii române în Republica Moldova
» În cinstea limbii noastre ...
» Gramatica limbii engleze
» Distribuţia geografică a limbii române
» Statutul limbii române în Republica Moldova
» În cinstea limbii noastre ...
» Gramatica limbii engleze
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum