17 ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova

17 ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


Republica Moldova aniverseaza miercuri 17 ani de la proclamarea independentei sale, in programul autoritatilor figurand o serie de manifestari cultural-artistice care debuteaza cu depuneri de coroane de flori si va culmina cu focuri de artificii si un concert.

La monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant de la Chisinau au fost prezenti pentru a depune coroane de flori cu ocazia Sarbatorii Nationale "Ziua Republicii" presedintele Vladimir Voronin, presedintele parlamentului, Marian Lupu si premierul Zinaida Greceanii, alaturi de numerosi alti politicieni si reprezentanti ai administratiei locale.

Liderii opozitiei au subliniat in discursurile lor ca Moldova nu a obtinut nici acum independenta de facto fata de Rusia din cauza influentei pe care Kremlinul o mai are asupra politicii moldovene si a conflictului transnistrean nerezolvat.

In acelasi timp, politicienii au sustinut ca Republica Moldova va fi cu adevarat independenta atunci cand se va afla in familia europeana, in hotarele ei existente.

Republica Moldova si-a proclamat independenta la 27 august 1991, in perioada in care s-a produs destramarea Uniunii Sovietice, cand in centrul Chisinaului a fost convocata Marea Adunare Nationala, iar in aceeasi zi a fost convocata sedinta extraordinara a Parlamentului, care a adoptat Declaratia de independenta cu majoritate absoluta de voturi.

La 27 martie 1992, Republica Moldova devine membru al ONU, iar la 13 iulie 1995 - membru al Consiliului Europei, fiind prima tara din spatiule ex-sovietic primita in acest for european, Romania fiind primul stat care a recunoscut independenta Republicii Moldova.


Ziare.com

- ex-ministrul Afacerilor Externe, fost ambasador al R. Moldova în Statele Unite ale Americii, fost deputat al Sovietului Suprem al URSS în anii renaşterii naţionale, Nicolae Ţâu.

După 17 ani de independenţă, R. Moldova a ajuns la nivel de ţară subdezvoltată, cu circa 21 la sută din populaţie aflată sub orice nivel al sărăciei

,

- Scriitorul şi publicistul Nicolae Dabija, deputat în primul Parlament,

la ora actuală în R.Moldova nu există nici suveranitate, nici libertate, nici independenţă, fiind trădate şi uitate idealurile obţinute în anii de renaştere naţională.

- Ion Ciubuc, Prim-ministru al R. Moldova în două guverne successive

Republica Moldova după 17 ani de la declararea independenţei a demonstrat un lucru, care în viziunea mea, este cel mai important – faptul că această ţară poate să existe independent, poate să-şi construiască economia şi politica externă şi are suficient potenţial pentru ca în viitor să fie membru cu drepturi depline a familiei europene. Sigur că pentru aceasta este nevoie de timp, răbdare, curaj şi mult efort. Trebuie să muncim şi să fim uniţi în această convingere. Atunci când vom demonstra prin fapte concrete aspiraţiile noastre, vom merge cu paşi repezi spre o dezvoltare mai dinamică, atunci vom avea o altă imagine în lume şi vom căpăta stima statelor vecine

-Protoiereul Petru Buburuz, consilier al Mitropoliei Basarabiei, care a binecuvântat, la 27 august 1989, prima Mare Adunare Naţională din Chişinău

„S-a dovedit până la urmă că am „reuşit” să obţinem independenţa faţă de România şi să mergem la indicaţia conducerii drept spre Kremlin, în direcţia căruia s-au uitat toţi preşedinţii R. Moldova de la Independenţă încoace”

poetul Ion Hadârcă, primul preşedinte al Sfatului Frontului Popular.

„La 17 ani de la declararea independenţei, Moldova se află într-o fază de incertitudine politică şi socială"

Fostul preşedinte al Consiliului de miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Moldioveneşti, Mircea Druc, care a modificat denumirea RSSM în Republica Moldova, susţine că cel mai mare rateu după obţinerea independenţei este schimbarea Constituţiei la capitolul alegerea preşedintelui. Potrivit lui Druc, un preşedinte bun este citez:"cel ales popor", dar nu de "o gaşcă din Parlament"


Anatol Şalaru, conducătorul cenaclului Alexei Mateevici, care a contribuit la renaşterea naţională în Republica Moldova, este de părere că în ultimii ani ţara „şi-a pierdut treptat şi foarte accentuat, mai ales în timpul guvernării comuniste, independenţa sa politică."


Deputaţii din actualul Parlament sunt mai optimişti în ce priveşte viitorul Republicii Moldova. Comuniştii spun că ţara merge pe cale bună, iar acţiunile puterii contribuie la bunăstarea cetăţenilor.


Vice-preşedintele Parlamentului, liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, vorbeşte atât despre succese cât şi despre nereuşite.

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991 cu votul a circa un milion de oameni adunaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale (aproximativ ¼ dinîntreaga populaţie) şi de 274 de deputaţi din 300 de aleşi în primul Parlament, aminteşte Info-Prim Neo. Astfel, se anunţa că pe harta lumii s-a născut o nouă formaţiune statală şi ea solicită statelor şi guvernelor recunoaşterea independenţei sale în conformitate cu normele de drept internaţional:

„LUÂND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939 între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională "Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale marilor adunări naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărârile Parlamentului R. Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991”, Parlamentul R. Moldova proclamă solemn, la 27 august 1991, în numele întregii populaţii a R. Moldova şi în faţa întregii lumi ...

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA PROCLAMĂ SOLEMN: Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.

Declaraţia stibileşte strategia politică şi economică a Republicii Moldova pe termen lung: “proclamarea independenţei Republicii Moldova este privită ca un imperativ al timpului, ca o parte componentă a proceselor europene, de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă”.

Accentuând orientarea democratică a noului stat independent, Declaraţia sublinia garantarea exercitării drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, pentru toate grupurile naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu principiile şi normele recunoscute pe plan internaţional.

În acelaşi timp, Guvernului URSS i se cerea „să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”.

Declaraţia de Independenţă consfinţeşte denumirea limbii oficiale a noului stat drept “limbă română”.