31 august - Limba noastra cea ROMÂNĂ

31 august - Limba noastra cea ROMÂNĂ

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Ziua de 31 august, celebrată neîncetat la Chişinău începând cu 1990 ca fiind ZIUA LIMBII ROMÂNE, va fi ocazia unei adevărate sărbători a românismului din dreapta Prutului.

Invitatul special al sărbătorii este maestrul Gheorghe Zamfir, care va fi susţinut de orchestra „Lăutarii” dirijată de Nicolae Botgros. În seara de 31 august vor mai evolua orchestra „Mugurel” cu Ana Barbu, Olga Ciolacu, Mihai Ciobanu, Maria Sarabaş, Silvia Grădinaru, Constantin Rotaru. De asemenea, în concertul dedicat sărbătorii „Limba Noastră cea Română” vor cânta Natalia Barbu, Geta Burlacu, Iurie Sadovnic, Adrian Ursu, Catharsis, Pavel Stratan, Studio One, Cătălin Josan.

Întregul program al sărbătorii, organizate de Primăria Chişinău, este:

31 august 2008
Sărbătoarea „Limba noastră cea Română”

9.00 Depuneri de flori Monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt
9.15 Depuneri de flori Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”
9.30 Omagiu Limbii Române. Discursuri, Expoziţie de carte, artizanat, ceramică modernă şi arte plastice

Grădina Publică „Ştefan cel Mare”

10.00-12.00 Program pentru copii

Grădina Publică „Ştefan cel Mare”

11.00 Serviciu divin în memoria înaintaşilor

Cimitirul din str. Armenească

12.00 Deschiderea Salonului Internaţional de Carte

Biblioteca Naţională

14.00 Program artistic cu participarea orchestrei municipale a fraţilor Advahov împreună cu Zinaida Julea, Doina Sulac, Igor Cuciuc.
Recital de cîntece dedicate Limbii Române cu: Odri Bîrcă, Maria Drăgan, Corina Ţepeş, Costi Burlacu, Radu Dolgan şi alţii

Grădina Publică „Ştefan cel Mare

14.00 Un deceniu în serviciul limbii şi culturii noastre - manifestare culturală

Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, str. M. Kogălniceanu, 90

15.00 Saloanele Moldovei 2008 – expoziţie – concurs de artă plastică organizată de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova în colaborare cu Inspectoratul pentru Cultură Bacău (România)

Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”

17.00 Spectacol susţinut de interpeţii de muzică populară şi estradă: orchestra „Lăutarii” împreună maestrul Gheorghe Zamfir, Lidia Bejenaru, Nicolae Glib, Adriana Ochişanu, orchestra „Mugurel” şi Maria Mocanu, Mihai Ciobanu, Maria Sarabaş, Maria Iliuţ, surorile Osoianu, formaţia de dans popular Mărţişor;
Recitaluri susţinute de Natalia Barbu, Geta Burlacu, Iurie Sadovnic, Adrian Ursu, Pavel Stratan, Cătălin Josan, Studio One şi alţii.

Piaţa Marii Adunări Naţionale

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Nicolae Ţâu, ex-ministru de externe: „…Comoară. Să fim demni de această comoară”.

Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru: „Limba noastră–i... cea română...”.

Ion Hadârcă, scriitor: „Limba este un destin şi nu avem dreptul să punem la îndoială că nu este a noastră. E un adevăr ca şi părinţii, soarele, credinţa, ce fac parte din fiinţa noastră. Cine îşi asumă aceste lucruri – le trăieşte din plin”.

Anatol Şalaru, vicepreşedinte PL: „Cine poate să-l egaleze pe Mateevici? Frumuseţea limbii noastre el ne-a arătat-o, punând-o în tiparele unui imn care şi astăzi îl cântă toată suflarea românească din Basarabia. Credinţa mea este că trebuie să arătăm şi dragoste mai multă, şi respect faţă de limba română, dar şi demnitate naţională când este cazul să ne apărăm interesele limbii noastre în faţa agresiunii unui partid ca cel comunist, care a încercat să restrângă aria de folosire a ei în administraţia de stat şi nu numai. În general, cred că dacă va interveni schimbarea de anvergură, se va schimba şi statutul limbii noastre. Şi atunci nu vom mai auzi pe miniştrii Guvernului vorbind în limba rusă, pentru că nu ştiu româneşte, iar pe preşedinte republicii – reprezentându-ne la forurile internaţionale în limba altui stat”…

Mircea Snegur, primul preşedinte al RM: „Mă simt mândru că am contribuit la punerea în capul mesei a limbii române. Mă bucur că roadele acestei munci este vorba frumoasă, coerentă a tinerei generaţii. Regretul meu este faptul că acum limba are o denumire greşită din cauza conjuncturii politice existente. Şi totuşi – „Limba noastră-i ...O COMOARĂ”.

Nicolae Dabija, scriitor: „...Cei de la guvernare o cântă CA O MOARĂ. Nu poate exista independenţă fără limbă, este o aberaţie când ni se impune să vorbim orice limbă în afară de limba mamei”.

Mircea Druc, ex-prim-ministru: “Poetul Alexei Mateevici a fost un mare patriot. Problema lingvistică e o mare prostie. În jur de 80 la sută din evreii răspândiţi în lumea largă nu cunoas ebraica, dar nu s-au dezis de identitatea naţională. Ei nu au vorbit nici odată limba germană de rău, cum este blamată limba rusă. Nu limba rusă e de vină, să nu ne cramponăm de ea, dar trebuie să ai identitatea de român, să fii român. Alde Vasile State, nu se exprimă în rusă, nu sunt ruşi, dar ce iese din gura lor?”

Teodor Magder, consilieral Asociaţiei Organizaţiilor şi Comunităţilor Evreieşti şi a Congresului Evreiesc din RM:
- Limba noastră-i o comoară, în adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară pe moşie revărsată.

Limba este, după părerea mea, este cea mai mare avuţie pe care o are poporul. Vorbesc de limba noastră... De ce? Gândiţi-vă... Vedeţi, se construiesc case frumoase, dar cât va trăi casa de peste drum? 50 de ani, poate o sută. Vă asigur că peste o sută de ani priveliştea va fi alta. Dar limba, limba este menită să trăiască secole întregi, milenii să trăiască. Să fie lăsată ca cea mai înaltă valoare spirituală celor care vin după noi: fiilor, nepoţilor, strănepoţilor noştri. De aceea ea trebuie cultivată şi învăţată în tot cursul vieţii, pentru că limba este un organism viu. Arhaismele, dar şi neologismele trebuiesc studiate pentru că ele constituie capitole din istoria limbii. Or, orice fenomen are o istorie, iar limba noastră cu atât mai mult are o istorie şi nu una simplă.

Vasile Tarlev, ex-prim-ministru:
- Limba noastra-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Serghei Nazaria, politolog:
- Limba noastră-i o săgeată ce străpunge (strabate) prin milenii
Dar o strica şi o c… toţi măgarii şi ciobenii.

Daţi să nu politizăm lucrurile şi să-i lăsăm pe fiecare din vorbitorii limbii noastre (care, lucru ştiut, e o comoară) s-o numească cum îi place mai mult – moldovenească sau română.

Victor Stepaniuc, viceprim-ministru: „- Limba moldovenească.”

Dumitru Braghiş, ex-prim-ministru:
- Limba noastră este bogăţia care uneşte un popor şi, în acelaşi timp, care ne face pe fiecare dintre noi diferiţi, originali.
- Limba este cufărul care păstrează valorile poporului şi contribuţia fiecăruia la completarea acestui tezaur.
- Limba noastră nicidecum nu poate fi un element de speculaţie, o temă politică, o temă de dezbateri electorale.

Viorel Ciubotaru, om de afaceri: „E un imn adecvat deplin nouă. Atât timp cât la bucurie şi la durere nu cântăm acest imn, nu suntem popor, ci o gloată de naufragiaţi pe acest colţ de rai pe care îl spurcăm cu prezenţa noastră lipsită de orice rost. Problema limbii nu a fost rezolvată. Iar dacă nici aceasta nu am izbutit, atunci nici de celelalte să nu ne apucăm că vom pierde şi ceea ce ne-a mai rămas”.

Grigori Volovoi, preşedinte al Fundaţiei „Centrul de apărare a drepturilor omului în Transnistria”: „Este amuzant să te compari cu personalităţile mari în continuarea frazelor acestora, în special când e vorba de poezie. Dar fiecare om este obligat să se mândrească cu limba sa maternă, cu atât mai mult un moldovean cu valori culturale bogate.”

Oazu Nantoi, vicepreşedinte PDM: „Mie mi-e ruşine că societatea noastră s-a blocat la nivelul denumirii limbii şi nu există nici un simptom că oamenii o să înceapă să-şi pună problema respectivă. Asta e o defecţiune genetică. Asta e frică fiziologică băgată în oameni, pentru că ei nu sunt în stare să se dezmeticească că limba e română. Se trag concluzii apocaliptice. Nimeni nu se uită la exemplul Austriei şi Germaniei. În constituţia Austriei scrie franc: limba oficială a statului austriac este limba germană.”

Zinaida Grecianîi, prim-ministru: „Mai bine decît a cântat poetul limba, nu ştiu dacă o poate face cineva”.

Andrei Sangheli, ex-prim-ministru: „- Cred că n-o să pot spune mai bine decât Mateevici. Cred că este ceva foarte gingaş, care trebuie păstrat, promovat, pe care fiecare trebuie s-o socoată ca o comoară. Sunt sigur că vor dispare problemele din jurul limbii. Probleme de limbă şi de identitate există peste tot, dar se rezolvă cu încetul şi neapărat în mod paşnic”.

Limba Noastra

Noi suntem Romani si vorbim liba Romana

EU NU MĂ LAS DE LIMBA NOASTRA DE LIBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ