RM & Romania = ?

Am vazut un post referitor la un subiect foarte mult discutat - UNIREA - pe un forum ,care mi-a trezit interesul :

Problema Unirii are mai multe aspecte: politice, economice si identitare. Problemele economice sunt de inteles si daca ne-am dori mult intr-un final am iesi la niste ape curate, daca s-ar pune problema unirii. cu multa munca, transpiratie si vointa am reusi pana la urma.

Intr-adevar, actuala clasa politica este mai degraba antiunire, cu cateva exceptii (poate o parte din cei care formeaza Alianta Moldova Noastra si PSL-ul). PPCD-ul si mai ales Iurie Rosca este un proroman de fatada, care defapt este un KGB-ist mascat in nationalist extremist si care face jocul Moscovei. Cat despre popularitatea comunistilor, trebuie sa mentionam ca la ultimile alegeri au luat totusi sub 50% din voturi in comparatie cu 70% la alegerile precedente. Exista mai multi factori care favorizeaza mentinerea lor la putere, dar asta e un subiect aparte. Sub aspect politic, ideea e ca ar fi sufiecient sa nu mai fie comunistii majoritari sau macar sa dispara Voronin ca lider (ptr ca el e cel care conteaza si nu partidul in sine) ptr ca sa existe vointa politica prounire.

Dar problema cea mai mare este cea a identitatii. In acest moment basarabenii sunt foarte confuji in ceea ce priveste identitatea lor nationala. Si asta nu e doar problema romanilor din RM, dar in egala masura si a rusilor. Intr-adevar, exista o tendinta de a dezvolta o mandrie nationala moldoveneasca, diferita de identitatea romaneasca, dar si de cea ruseasca. Aceasta tendinta este sustinuta odata de rusi si a doua oara de basarabenii (adica romanii din RM) care in diferite situatii au fost dezamagiti de atitudinea romanilor din Romania (fie ca au fost tratati ca inferiori, fie au fost numiti rusi etc.). Deobicei, acestia sunt oameni care nu stiu prea multa istorie si nici nu-i intereseaza si care apreciaza situatiile dupa aparente si experiente imediate. Altfel spus, sunt oameni frustrati, care in felul acesta isi gasesc un refugiu identitar. Veti intreba de ce am bagat rusii in aceasta oala? Care ar fi frustrarile lor. Frustrarile identitare ale rusilor din MD sunt mult mai mari decat isi imagineaza chiar si multi romani din Basarabia. In incercarea lor de a se identifica cu mama Rusia ei se confrunta cu reticenta rusilor din Rusia, care ii trateaza ca moldoveni si nu ca rusi. In Rusia si mai ales la Moscova, ptr a te identifica ca nationalitate conteaza locul de unde vii si mai putin faptul ca vorbesti rusa. Ptr rusi e absolut firesc ca toata lumea sa vb rusa (de, obiceiuri imperiale din timpuri sovietice). Deci, limba nu este un reper identitar ptr ei. Asadar, rusii nostri la Moscova sunt tratati ca moldoveni. Si ptr ca la Chisinau nici intr-un caz nu se pot numi romani (roman si rus sunt antonime atat in mintea romanilor de oriunde cat si a rusilor din Basarabia) le este mult mai usor sa se numeasca moldoveni. (Situatia rusilor in MD si relatiile interetncie sunt si aceastea un subiect aparte). Aceasta tendinta de a dezvolta o identitate moldoveneasca se pliaza perfect pe planurile Moscovei (dupa principiul divide si conduce). la fel au procedat si cu alte natiuni cu o identitate puternica din fost URSS (vezi cazul Georgiei, de exemplu). Dar le convine si comunistilor aflati la putere, care fac tot ce pot ptr a alimenta aceasta tendinta pe care vor s-o transforme intr-un adevar absolut. Opera asta a fost inceputa inca in Rusia tarista, continuata (cu mult succes) de sovietici. Si uite ca azi avem niste produse ale acestui mecanizm care chiar cred intr-o identitate moldoveneasca. Ptr ei asta e adevarul cu care s-au nascut si tin neaparat sa-l instaleze definitiv. Si daca tot sunt la putere de ce sa n-o faca. De aici odioasele actiuni cu dictionarul MD-RO sau cu istoria integrata s.a.m.d.

Dra exista si o alta categorie. cei care nu au reusit sa fie contaminati. cei mai multi sunt tineri (pana in 30 de ani), scoliti si oameni activi. Ei nu sunt de acord cu politica dusa de actuala putere si sunt proromani si prounire. Au si ei frustrarile lor. Ptr ca unora dintre ei li se intampla sa aiba toata inima deschisa ptr Tara Mama si acolo sa fie intrebati "Unde ai invatat tu sa vorbesti asa bine romana?" sau "E adevarat ca voi acasa vorbiti rusa?" s.a.

Dar trebuie sa intelegem ca aceste categorii, ca in orice expunere teoretica sunt niste categorii oarecum pure, care in realitate se regasesc si in variante mixte. De exemplu cei care sunt proromani (ptr ca stiu istoria si inteleg niste adevaruri istorice), dar nu sunt ptr unire ptr ca au trait experiente negative in relatiile cu romanii din Romania.

Mda, probabil v-am inebunit cu atatea explicatii. Dar le consider absolut necesare daca vrem sa intelegem ce se intampla cu adevarat in RM. Expunerele emotive ne dau un anume indiciu despre starea de spirit, dar nu ne ajuta prea mult sa intlegem cum stau lucrurile de fapt. ptr orice lamuriri, opinii pe un aspect anume, va stau la dispozitie. Intebati fara retineri. Si i-as ruga si pe alti forumisti din RM sa nu se leneveasca in a da explicatii. In felul acesta veti fi pusi in situatia de a gandi problemele si de a gasi explicatii cat mai plauzibile la problemele cu care va confruntati. Iar colegii nostri din RO vor avea o imagine mai clara despre ceea ce se intampla aici. Numai asa putem evita neintelegerile si confuziile care apar intre noi.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

BBCRomanian.com

06 Decembrie, 2006 - Published 13:38 GMT
Petru Clej
Republica Moldova - România, o relaţie fluctuantă


Conflictul
diplomatic dintre Bucureşti şi Chişinău, declanşat de un interviu al
lui Ion Caramitru acordat presei basarabene, nu este unul izolat.
Evoluţia
relaţiilor dintre Republica Moldova şi România arată ca o sinusoidă, cu
puncte maxime şi minime care alternează la fiecare câţiva ani.
În
1990, pe când Moldova mai era încă o republică sovietică, entuziasmul
regăsirii s-a materializat în vestitele "Poduri de flori" de peste
Prut.
La 27 august 1991, Republica Moldova îşi declară independenţa, iar România devine prima ţară care o recunoaşte în mod oficial.
1991 - moment de vârf
Este probabil momentul de apogeu al relaţiilor bilaterale, când se vorbeşte deschis de Unire şi totul pare posibil.
Războiul
civil din Transnistria din 1992 şi eliminarea României din procesul de
negociere a încetării focului deschide calea unei lungi perioade de
răcire, chiar ostilitate, în relaţiile bilaterale.
Victoria
Partidului Democrat Agrar în alegerile parlamentare din februarie 1994
aduce la putere un curent cu accente românofobe.
Constituţia
adoptată la 27 august 1994 consacră "limba moldovenească" drept limbă
de stat, iar premierul Andrei Sangheli declară că România "nu a dat
Moldovei nici un creion pe gratis".
Alegerea
simultană în 1996 ca preşedinţi în Republica Moldova a lui Petru
Lucinschi şi în România a lui Emil Constantinescu, născut la Tighina,
în Basarabia interbelică, duce la o oarecare relaxare a relaţiilor,
care intră într-o perioadă de neutralitate.
Singurul
moment notabil este decizia României din 1998 de a livra curent
electric Republicii Moldova într-o perioadă de criză dar, cum Chişinăul
nu reuşeşte să achite nota de plată, livrările iau sfârşit în anul
2000.
2000 - 2004 - perioadă de îngheţ
Dubla schimbare de putere din 2000-2001 provoacă cea mai severă deteriorare a relaţiilor bilaterale.
Noul
preşedinte Vladimir Voronin se declară iritat de insistenţa cuplului
Ion Iliescu-Adrian Năstase de a vorbi de "două state româneşti".
Relaţiile
ating probabil un nivel abisal în decembrie 2001, când ministrul
justiţiei Ion Morei vorbeşte despre "expansionismul românesc".
Tot
în acea perioadă, Chişinăul acuză Bucureştiul de finanţare
netransparentă şi cu tentă politică a unor organizaţii din Republica
Moldova.
Băsescu înviorează relaţiile
Venirea
la putere a lui Traian Băsescu şi vizita sa la Chişinău în ianuarie
2005 dezgheaţă relaţiile, care se ameliorează simţitor, în paralel cu
deteriorarea relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă.
În
2006 însă autorităţile de la Chişinău resping rolul României ca
"avocat" al Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iritate de
invitaţia preşedintelui Băsescu de reunire a celor două ţări în
interiorul UE.
În noiembrie 2006 are loc o
bruscă reapropiere a Republicii Moldova de Rusia, urmată la câteva zile
de disputa diplomatică iscată de declaraţiile lui Ion Caramitru la
Chişinău.

ca sa nu mai postez un mesaj de dimensiuni mari, pt cei interesati accesati linkul:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Relatiile Romaniei cu Republica moldova (Wikipedia)

Relaţiile României cu vecinul Moldova
au fost încordate din 1994, după o scurtă perioadă, în timpul căreia se
părea că se va produce unirea celor două ţări. Cea mai mare parte a
statului apărut după disoluţia Uniunii Sovietice a fost parte a
României în perioada interbelică. Copleşitoarea majoritate a
lingviştilor sunt de acord ca aşa-zisa limbă moldovenească este similară, sau este aceiaşi limbă cu limba română. Cu toate acestea, la Chişinău,
autorităţile au fost rezervate faţă de posibilitatea unirii cu România,
după obţinerea independenţei, mergându-se până acolo încât limbă oficială să fie proclamată limba moldovenească,
reluându-se tezele antiştiinţifice sovietice conform căreia aceasta
este vorbită de majoritatea de etnici moldoveni, un popor diferit de
cel român, limba română
fiind prin urmare limba vorbită de una dintre minorităţile naţionale
din zonă. Cu toate acestea, România a rămas interesată de rezolvarea
problemelor Republicii Moldova, în mod special în cazul conflictului
din regiunea separatistă a Transnistriei. Pe de altă parte, trebuie spus că cele două ţări nu au reuşit să ajungă la o înţelegere pentru un tratat bilateral.

La noi toate ziarele vorbesc acum despre scandalurile cu Domnul Caramitru si puterea...
Chestia e ca daca nu era el gaseau comunistii un alt motiv ca sa se ia de Romania....Asa e cand stau la putere toti analfabetii.

Dar declaratia lui Caramitru de care s-a luat Voronin mi-a plakut...

„E simptomatic că în niciuna din ţările ex-sovietice nu a câştigat alegerile chiar partidul comunist, acest lucru s-a întâmplat doar în RM. Să sperăm că acesta e ultimul strigăt al ursului care e pe cale de dispariţie”

Nici nu cred ca o sa aiba loc vreo unificare
in viitorul apropiat ca la aia din conducere
le e bine si asa.....nu de alta da saracul taran
munceste pamantul ca doar nu o sa-l lase la voia
intamplarii ca e 'pacat'......iar aia de la oras fie sunt rusi
fie is preocupati sa-si faca cat mai repede o cale spre occident

Sâmbătă, ministrul de Externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu,a pus punctul pe I facand mai multe declaraţii la postul de radio „Vocea Basarabiei” vizavi de relatia Moldova&Romania

„Numai orbii pot să nu vadă…”
(…) Evident, nimeni nu-ţi pune în traistă, trebuie să ştii să culegi fructul şi să ştii ce să faci cu el. Cred că nimeni nu aşteaptă de la România un alt fel de politică decât cea pe care a profesat-o până acum.

Dincolo de retorisme, dincolo de discursuri populiste, dincolo de încercări de a mistifica intenţiile noastre politice, dincolo de interpretări răuvoitoare sau în mod intenţionat greşite, să sperăm că toată lumea înţelege că RM are, de fapt, în România nu doar un aliat, ci un mare partener european, de a cărui soliditate, pe al cărui cuvânt, pe a cărui bună-credinţă se poate baza. Şi am dovedit aceasta ani în şir. Cred că numai pentru cei care nu vor să vadă, numai pentru acei care sunt orbiţi de patimă politică România nu poate fi altceva decât un inamic, iar cei care gândesc în felul acesta, în mod evident, nu au nici cea mai mică preţuire faţă de interesele poporului, faţă de interesele cetăţeanului moldovean, indiferent de limba sa, de cultura şi de etnia sa. Cred în acest lucru cu toată tăria, tot aşa cum cred că România şi-a făcut devotat temele în materie de parteneriat faţă de RM. Noi suntem acei care au dus RM, prin vocea noastră, prin argumentaţia noastră - şi asta pot s-o confirme toţi foştii miniştri de Externe de la Chişinău - că România niciodată nu şi-a luat înapoi angajamentele de a duce R. Moldova în toate aranjamentele de cooperare regională din sud-estul Europei, pentru că linia noastră politică a fost neschimbată. Moldova trebuie inclusă în pachetul Balcanilor de Vest, Moldovei trebuie să i se deschidă posibilitatea de a intra în familia europeană, Moldovei trebuie să i se deschidă ferestrele spre un orizont european. Am făcut aceasta din 1992, am făcut-o în toate împrejurările în care a fost nevoie, adăugând la acest lucru faptul că România este al doilea mare donator, după SUA, pentru RM, adăugând la aceasta faptul că nenumărate aranjamente bilaterale, în materie de cooperare directă dintre cele două ţări, au fost generate de Bucureşti şi întotdeauna oferite Chişinăului ca o dovadă clară de interes pozitiv faţă de dezvoltarea RM. Toate aceste lucruri numai orbii pot să nu le vadă, şi numai răii le pot interpreta cum nu se cuvine. Vă spun acest lucru cumva apăsat pentru că mi se pare normal ca lumea să ştie că România este nu doar un prieten şi nu este doar un amic la vremuri bune, aşa cum sunt foarte mulţi pe acest pământ, ci este un prieten adevărat, devotat, care este alături şi la rău. Şi atunci când RM i-a fost rău, România s-a dovedit a fi alături.

„Dacă aşa ceva s-ar fi întâmplat în România, ziarele ar fi vuit…”

În mod real, aştept de la administraţia centrală de la Chişinău mult mai multă operativitate, mult mai multă gândire politică pozitivă pentru a ajuta acei cetăţeni moldoveni care au nevoie de vize pentru a intra în România. Problema vizelor nu este deloc necunoscută şi sper că nimeni nu-mi va spune vreodată că, ori de câte ori am fost eu în RM sau alt demnitar român, nu am pomenit de faptul că, de la 1 ianuarie 2007, urmează ca vizele să fie impuse cetăţenilor moldoveni. Acordul de vize, pe care am reuşit să-l facem după negocieri susţinute cu autorităţile R. Moldova, este unul dintre cele mai bune acorduri de vize care s-au putut vreodată concretiza în limitele legislaţiei comunitare. Dar pentru a veni în aşteptarea cetăţenilor moldoveni, evident că nu se poate lucra cu o secţie consulară, care are doar şase ghişee, evident că nu se poate lucra în condiţiile în care primăria Chişinăului tergiversează un răspuns - noi am cerut de nu ştiu cât timp o altă locaţie. Evident că nu se poate, în condiţiile în care am făcut cereri succesive, şi în discuţiile pe care le-am avut direct cu domnul ministru Stratan, şi în discuţiile pe care le-au avut colegii mei cu omologii lor din Ministerul de Externe, şi în corespondenţa oficială, cerând susţinut deschiderea a două consulate generale la Cahul şi la Bălţi. Nici acum să nu ţi să răspundă, în condiţiile în care există o asemenea presiune publică, mi se pare, vă rog să mă credeţi, destul de ciudat. Dacă aşa ceva s-ar fi întâmplat în România, ziarele ar fi vuit, iar critica societăţii civile s-ar fi îndreptat fără milă asupra autorităţii centrale şi, în opinia mea, pe bună dreptate. Ceea ce vă spun acuma cred că poate fi corectat - cu cât se corectează mai repede, cu atât mai bine. Pentru că aş vrea şi eu să ştiu de ce alte state pot să deschidă două consulate generale în RM, iar România nu poate deschide decât doar un singur consulat, şi acela fiind secţie la ambasada noastră din Chişinău? Cum putem alt fel răspunde aşteptărilor populare în condiţiile în care nu valorificăm relaţia foarte bună dintre ministerele de Externe? Sunt convins că domnul ministru Stratan - pe a cărui bună-credinţă eu pot paria - înţelege aceste argumente şi sunt convins că va încerca în foarte scurt timp să remedieze această situaţie. Aici nu trebuie un răspuns tergiversat şi nici nu aştept să-mi spună cineva de cât timp este nevoie pentru a deschide un consulat general al României în RM.

„Ne este teamă că România dă buzna peste Chişinău?”

Ceea ce spunea preşedintele României, domnul Băsescu, în numeroasele întâlniri cu domnul preşedinte Voronin era un lucru foarte simplu, care, sigur, putea fi interpretat de către cineva care nu putea să vadă conţinutul foarte pozitiv al acestui dialog ca fiind chiar o încercare de ingerinţă externă în afacerile RM, ceea ce este, după părerea mea, mult, mult peste orice imaginaţie, depăşeşte limita unei interpretări politicoase. De fiecare dată - şi de data aceasta v-o spun direct, ca martor ocular al majorităţii acestor dialoguri -, domnul preşedinte Băsescu a pus accentul pe folosirea teribilei, extraordinarei şanse pe care o oferă intrarea României în UE. A intra împreună cu România în UE este, dacă vreţi, o formulare metaforică asupra ceea ce trebuie să poată RM face pentru a convinge Bruxellesul nu doar că merită sau se poate adapta pretenţiilor europene, ci şi pentru că este pregătită să devină un bun european, o ţară cu o politică externă previzibilă. Mai mult decât atât, România are capacitatea de a oferi, cu titlu gratuit, un ajutor real atât în materie de expertiză, cât şi în materie financiar-logistică, dacă este cazul, pentru a facilita, pentru a uşura drumul RM spre UE. Noi am spus dintotdeauna că nu este destul să afirmi că vrei să fii parte a UE sau că politica ta se orientează exclusiv spre acest pol, trebuie să faci nenumărate gesturi. Dacă ne uităm în conţinutul raportului Comisiei Europene privind progresele obţinute în implementarea Planului de Acţiuni UE-RM, observăm foarte limpede care sunt chestiunile care ar trebui să se bucure de mai multă atenţie din partea administraţiei centrale de la Chişinău. De altfel, însuşi preşedintele Voronin, în urmă cu câteva săptămâni, se referea la nevoia de a pune mai multă energie în acţiunile guvernamentale dedicate integrării RM în UE. Se spune foarte clar în acest raport al Comisiei Europene că este nevoie de a continua reformele şi dezvoltarea economico-socială. Faptul că rata de reducere a sărăciei a stagnat este un lucru foarte bun, dar în acelaşi timp raportul vorbeşte despre situaţia dificilă a finanţelor publice, de faptul că rata investiţiilor străine directe este în continuă scădere, de faptul că mediul de afaceri nu e separat de mediul politic, de faptul că există o ingerinţă guvernamentală în mediul de afaceri ş.a.m.d. Sunt chestiuni publice pe care le puteţi citi în documentaţia pe care o livrează Comisia Europeană. Este nevoie de cooperare privind justiţia, libertatea şi securitatea. Se laudă - pe de o parte şi pe bun motiv - faptul că RM este în continuare activă şi pare hotărâtă să nu dea înapoi din sprijinirea misiunii pe care o oferă UE pentru monitorizarea segmentului transnistrean de graniţă dintre RM şi Ucraina. Pe de altă parte, e nevoie de a implementa instrumentele internaţionale care privesc lupta împotriva crimei organizate, e nevoie de a întări cooperarea poliţienească şi judiciară nu doar spre Est, ci şi spre Vest, pentru că este logic. E nevoie de politici de reglementare în domeniul comerţului, de politici coerente în transporturi, în energie, telecomunicaţii, în mediu, în cercetare ş.a.m.d. E nevoie de a învăţa cum se poate consuma optim în folosul omului de rând - repet, în folosul omului de rând - asistenţa pe care o oferă UE. Cred că nu are rost să vă spun ce important este, de exemplu, pentru RM faptul că România poate - şi urmează, de altfel - să dezvolte la capitolele „Cooperarea transfrontalieră” şi „Asistenţă pentru dezvoltare” extraordinar de multe proiecte care vizează confortul, bunăstarea omului de rând. Pentru aceasta trebuie să înveţi cum să foloseşti mecanisme, să absorbi fondurile. Şi noi suntem în această situaţie, şi noi învăţăm aşa ceva. Poate că suntem cu un pas-doi înainte, dar aceasta nu înseamnă că R. Moldova nu trebuie să caute expertize, şi expertiza nu o cauţi - e logic ce vă spun eu - expertiza nu o cauţi la trei mii de kilometri, şi nu o cauţi în circumstanţe geografice sau politice diferite, ci o cauţi aproape, unde este ieftină şi de unde-ţi vine aproape fără s-o ceri.

Noi avem interesul ca RM să fie un stat prosper, stabil.

În momentul în care preşedintele Băsescu vorbeşte - şi eu mă alătur vocii sale - de nevoia de a încheia între noi şi Chişinău a unui acord de cooperare europeană, ce poate fi mai limpede, ce poate fi mai convingător asupra bunei noastre credinţe? Alţii spun: „Repede tratat de bază!”. La ce mai folosesc tratatele de bază la 70 de ani de la încheierea războiului mondial? De ce ne este teamă? Ne este teamă că România dă buzna peste Chişinău? Acestea sunt afirmaţii fără absolut nici un conţinut, fără absolut nici o motivaţie, ele provin dintr-o atitudine pe care eu nu o mai pot explica altfel decât ca mentalitate retrogradă, nu mai pot spune altceva decât că există o atitudine de stat care se află întotdeauna încercuit, în condiţiile în care tot ceea ce spui îţi dovedeşte buna-credinţă şi este apoi interpretat răuvoitor.

„Vom monitoriza R. Moldova cu maximă atenţie…”

La congresul de ieri, m-am referit în două rânduri la nevoia de a construi politica externă pe vectorul estic (RM), în primul rând, pe acoperirea nevoilor populaţiei. Noi nu discutăm despre relaţia cu guvernul, discutăm, credem, şi pe bun motiv, despre faptul că populaţia RM, omul de rând din RM, are nevoie să ştie ce înseamnă marele avantaj european. Credem că acest lucru este necesar şi politica noastră externă se va adresa acestor oameni. Noi vom încerca ceea ce Comisia Europeană, în raportul său referitor la Planul de Acţiuni UE-RM, numeşte „contactul între oameni”. Este nevoie, în opinia noastră, să facilităm accesul spre piaţa culturală europeană, pentru cei tineri este nevoie să facilităm accesul către şanse economice de prosperitate individuală, pentru cetăţenii RM, care se simt capabili să facă faţă concurenţei în piaţa muncii din UE, credem că este nevoie să întărim cooperarea economică nu neapărat prin intermediul autorităţilor centrale, dar în special prin ceea ce pot face agenţii privaţi. Vom monitoriza RM cu maximă atenţie, pentru că avem nevoie să ştim foarte bine care sunt progresele şi care sunt argumentele pe care RM ni le poate oferi în încercarea ei de a intra între statele Balcanilor de Vest, făcând în felul acesta un pas în plus spre UE. Relaţia noastră cu RM este doar o relaţie bilaterală, dar va fi o relaţie intermediată de UE şi de Bruxelles. În momentul în care noi căutăm o vecinătate aptă să absoarbă interesul UE în cadrul politicii europene de vecinătate, acolo va vorbi Bruxellesul. Vocea României este o voce de expertiză şi este o voce de interes naţional. Aceasta este linia pe care, sper, o va urma Partidul Naţional-Liberal. Sunt convins că problematica RM se va auzi cu putere amplificată şi în Parlamentul European.

Si acum poza zilei:D

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

fratilor o idee personala, sper sa nu-mi sara nimeni in cap
eu cred ca daca se duce Basescu de la conducere s-o zis
cu Unificarea.Il cred imprevizibil si eu sincer nu l-am vazut
niciodata sa tina un discurs de pe foaie,si cred ca este destul
de sincer in ceea ce spune. Acuma sper sa nu gresesc. D

Aniversarea Unirii Principatelor la Chişinău
La Chişinău a fost marcată unirea de la 1859 a celor două principate române, Moldova şi Muntenia.

În Republica Moldova această dată pare însă să aibă legătură directă cu o altă unire, cea a Basarabiei cu România, în 1918.
"Revista
Viaţa Basarabiei şi-a pus încă în articolul program publicat în primul
număr scopul de a promova valorile româneşti din Basarabia şi, în
special, tinerii scriitori. Zicea Pan Halipa că „am doi ca tinerii
scriitori basarabeni să se înscrie în contextul larg al literelor
româneşti”, a declarat Mihai Cimpoi, Preşedintele Uniunii Scriitorilor.
Revistă
Viaţa Basarabiei, lansată, acum 75 de ani, în aceeaşi zi, pe 24
ianuarie, în care, la 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn al
Moldovei şi Munteniei.
Dar cât de importantă
mai este astăzi pentru Basarabia unirea de la 1859, în condiţiile în
care România face parte din Uniunea Europeană, iar Republica Moldova
rămâne în afara ei?
"Unirea de la 1859 este
pentru noi un exemplu, este un model de comportament politic pentru că
numai prin unire noi putem deveni ceva în Europa şi, studiind lecţiile
istoriei noi vom reuşi să convingem clasa politică din Republica
Moldova că drumul nostru spre Europa este drumul comun cu România", a
declarat Preşedintele Ascociaţiei Istoricilor din Republica Moldova,
Gheorghe Paladi.
Chiar dacă actul de la 1859 a
curpins doar Muntenia şi Moldova de dincolo de Prut, se pare că nici
basarabenii, direct sau indirect, nu au fost străini de unirea celor
două principate româneşti.
Publicistul şi scriitorul Iurie Colesnic explică cum s-a întâmplat acest lucru.
"Cântarea
României a fost scrisă de Russo, un basarabean de la Străşeni. Este
acel imn secret care a unit România. Alexandru Ioan Cuza, primul
domnitor, prin străbunicul său, originar din Hotin, din nordul
Basarabiei. Mihail Kogălniceanu, omul care a proiectat unirea, este
originar, prin mama sa Cătinca Stăvilă, tot din Basarabia. Vasile
Alecsandri, prin rudele sale pe care le-a avut în Basarabia este tot
basarabean, viţă directă şi nu mai zic că Nicolae Alecsansdri, nepotul
lui Vasile Alecsandri, a făcut unirea de la 1918, a fost preşedintele
de vârstă a Sfatului Ţării. Deci, istoria ne obligă să credem în
consicutivitatea repetării unor evenimente şi nu contează formula în
care se repetă", a spus Iurie Colesnic.În
1859, numai trei judeţe din sudul Basarabiei, Izmail, Chilia şi Cetatea
Albă au intrat în componenţa Principatelor Unite. Şi asta doar până în
1878, când au reintrat în componenţa Imperiului Ţarist.

sursa: BBCRomanian.com

Romania si Moldova:doua tari - un popor:
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

De ce s-a suparat Moldova pe Romania
Laura Cernahoschi, Claudia Ciobanu


Dependenta economica de Rusia, temerea autoritatilor comuniste de a-si pierde populatia in favoarea Romaniei si de a pierde teritoriul transnistrean
fac sa paleasca obiectivul declarat strategic de Chisinau, de a se
integra in UE.
Atitudinea ostila a autoritatilor moldovenesti fata de Romania, din ultimele luni, este sintetizata pe site-ul ministerului de externe de la Chisinau:
„Modul speculativ in care situatia specifica a Republicii Moldova,
creata dupa ultima extindere a UE, este utilizata de statul vecin -
Romania, este mai mult decit inadmisibil. Declaratiile recente ale
conducerii Romaniei referitoare la cele 800.000 de cereri de acordare a
cetateniei romane, depuse de moldoveni, si asa-numita obligatie a
Romaniei de a crea la Chisinau un centru de acordare a vizelor pentru
statele UE sint concludente“. Chisinaul vede un plan diabolic in
spatele actiunilor conducerii romane: „Actiunile autoritatilor romane
au fost indreptate metodic spre inventarea si consolidarea artificiala
a problemei cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova“,
conform MAE moldovenesc. Chisinaul reproseaza Romaniei ca vrea sa preia
acum Centrul European Comun pentru eliberarea vizelor UE, cind Ambasada
Ungariei se afla deja intr-o faza avansata de organizare. Saptamina
trecuta, ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan, anunta ca
deschiderea celor doua noi consulate romanesti, la Balti si la Cahul,
pentru care Bucurestiul alocase deja trei milioane de dolari.
Presedintele Traian Basescu a raspuns ca Romania nu are de ce sa-si
ajusteze politica fata de Moldova, iar in privinta acordarii cetateniei
se consulta cu comisarul Franco Frattini si presedintele Comisiei
Europene José Manuel Durao Barroso.

Mina de lucru
Presedintele Traian Basescu avansa ideea ca
numarul moldovenilor ce vor cere cetatenie romana pina la sfirsitul
anului va ajunge la 1,5 milioane, din populatia de 3,8 milioane a
Republicii Moldova, depasind deci numarul etnicilor romani de peste
Prut.
Dorinta moldovenilor de a capata cetatenie romana
este usor de inteles: odata deveniti cetateni ai Uniunii Europene, ei
capata dreptul de a circula liber in tot spatiul UE si de a lucra in
statele membre, precum si celelalte drepturi ale unui cetatean
european. Cea mai convenabila varianta ar fi aceea de a gasi ceva de
lucru in Romania, unde limba este comuna cu cea de acasa, dar salariile
sint mai mari. In cursul vizitei sale la Chisinau, din ianuarie,
presedintele Basescu avansa ideea ca exista un deficit de forta de
munca de 200.000 de muncitori, ce ar putea fi acoperit de moldoveni. Cu
doua milioane de romani plecati deja sa munceasca in strainatate si cu
1,5 milioane care se preconizeaza sa paraseasca tara, conform unui
sondaj al Fundatiei pentru o Romanie deschisa, deficitul va deveni insa
foarte mare. Numai in domeniul constructiilor este nevoie in prezent de
500.000 de muncitori suplimentari.

Fara supusi
„Presedintele si guvernul (de la Chisinau, n.red.)
se tem sa ramina fara supusi“, a explicat istoricul Armand Gosu reactia
dura a conducerii moldovenesti. „Un stat viabil are nevoie de platitori
de taxe, in vreme ce simplificarea procedurilor de acordare a
cetateniei romane ar incuraja tot mai multi moldoveni sa plece din
tara“, a continuat istoricul. In prezent, procedura de obtinere a
cetateniei dureaza intre trei si patru ani. In plus, odata intrati in
contact cu stilul de viata din UE, este greu de crezut ca cetatenii
moldoveni ar mai vota o putere comunista, cum este cea condusa de
Vladimir Voronin.

• Moldova viseaza oficial la UE „Integrarea europeana este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe si interne a Republicii Moldova“, sustine ministerul afacerilor externe si integrarii europene de la Chisinau. Chiar daca la nivel declarativ Moldova incearca sa se apropie de standardele europene, realitatea contrazice aspiratiile,Chisinaul cautind apropierea Moscovei mai degraba decit pe cea a Bruxelles-ului. Intre Moldova si UE functioneaza Acordul de Parteneriat si Cooperare, iar republica beneficiaza de politica de vecinatate a UE, adica de un ajutor de 254 de milioane de euro in urmatorii patru ani. Este in interesul UE, in special al Romaniei, care a devenit tara de granita a estului Uniunii, ca Republica Moldova sa fie un stat stabil, cu granite bine pazite. UE a trimis o misiune pentru paza granitelor dintre Moldova si Ucraina, EUBAM, in special pentru a opri traficul de arme transnistrean. UE este observator la negocierile privind soarta Transnistriei. Propunerea presedintelui Basescu ca Moldova sa se uneasca cu Romania in cadrul UE la un moment dat a fost respinsa cu duritate de presedintele moldovean Vladimir Voronin: „O perspectiva referitoare la unirea Republicii Moldova cu Romania nu exista nici chiar dupa aderarea Moldovei la UE. Arhitectii unor asemenea scenarii, oriune s-ar afla, la Tiraspol sau la Bucuresti, trebuie sa se impace cu faptul ca aceste vise sint irealizabile pentru totdeauna“, declara presedintele comunist.
  

Transnistria se radicalizeaza
Liderii regiunilor separatiste se vor reuni la Moscova pentru a adopta statutul final al provinciilor.
Pe 31 ianuarie, parlamentul de la Tiraspol a anulat o decizie din 1993
care lasa deschisa calea catre o confederatie moldo-transnistreana.
Evgheni Sevciuc, liderul Sovietului Suprem
transnistrean, a declarat ca Tiraspolul nu se va multumi cu mai putin
decit va obtine provincia Kosovo in negocierile cu Serbia.
Liderii regiunilor separatiste din spatiul
postsovietic si-au radicalizat pozitiile observind sprijinul pe care
comunitatea internationala, reprezentata prin trimisul ONU Marti
Ahtisaari (autorul recomandarilor pentru statutul Kosovo), l-a acordat
separatistilor albanezi.
Constient de paralelismele dintre negocierile
pentru Kosovo si cele pentru Transnistria, presedintele Basescu si-a
exprimat deseori reticenta fata de acordarea independentei depline
pentru provincia albaneza.

Moldova, intre ciocan si nicovala

Insa recentele declaratii ale presedintelui
moldovean Vladimir Voronin demonstreaza ca, la ora actuala, prioritatea
guvernului comunist este pastrarea integritatii statale prin apropierea
de Moscova, nu de Occident.
„Din 2001 incoace, cind a vrut sa demonstreze
Federatiei Ruse deschidere, guvernul de la Chisinau a aruncat cite o
pastila impotriva Bucurestiului“, a explicat analistul Andrei Popov.
Astfel, si atacul diplomatic impotriva Romaniei lansat saptamina
trecuta de moldoveni poate fi inteles ca o incercare de „imbunare“ a
Rusiei, esentiala pentru pacificarea Transnistriei.

Economia Moldovei, dependenta de Rusia
Rusia ramine principala piata de desfacere pentru Moldova, cel putin
o treime dintre produsele moldovenesti luind aceasta directie.
In 2006, pentru a-si exprima dezacordul fata de
aparenta apropiere dintre Moldova si Uniunea Europeana, Rusia a blocat
importurile din Moldova la o serie de produse agricole primare, printre
care carnea de vita, lactatele si vinul. Pina in 2006, Moldova exporta
in Rusia aproape 70% din productia nationala de vin. Dat fiind ca
veniturile obtinute din exporturile de vin reprezinta circa un sfert
din PIB-ul acestei tari, blocada impusa de rusi, in primavara lui 2006,
asupra vinurilor moldovenesti, a reprezentat o lovitura puternica in
economia tarii.

Energia, mereu o problema
Practica blocadei a fost aplicata si in domeniul
energiei. La 1 ianuarie 2006, Rusia a sistat livrarile de gaz natural
inspre Moldova, dupa ce Chisinaul a respins in prima faza marirea de
pret impusa de rusi. In conditiile in care Moldova este in mare masura
dependenta energetic de Rusia, Chisinaul a fost pina la urma nevoit sa
accepte conditiile Moscovei: o crestere imediata a pretului pina la 110
dolari, plus cedarea catre Gazprom a 13,4% dintre actiunile companiei
nationale Moldovagaz, detinute pina atunci de autoritatile
transnistrene.

iar se cam tensioneaza relatiile moldo-romane,
de fapt nici nu prea tin minte eu ca in perioada de la independenta incoace sa fi avut vreodata o colaborare mai prodigioasa...

Constantin Tanase - "Timpul "

Ceea ce se întâmplă astăzi în relaţiile moldo-române nu trebuie analizat doar în paradigma politicii externe a R. Moldova. Fobiile antiromâneşti ale administraţiei de la Chişinău, care sunt în egală măsură şi antieuropene, nu au nimic cu apărarea statalităţii R. Moldova. Securitatea naţională şi statalitatea R. Moldova nu depind de România sau UE, ci de guvernarea de la Chişinău, controlată de Moscova. Nu România, ci comuniştii guvernează autoritar R. Moldova de şase ani; ei au adus-o în pragul falimentului economic, politic şi moral, demonstrând o totală incapacitate de a guverna.

Astăzi, economia R. Moldova e o lămâie stoarsă, iar echipa Voronin se află într-o fatală criză de idei, soluţii, ea nu are ce propune societăţii şi de aceea inventează duşmani interni şi externi. Duşmanii interni sunt opoziţia şi intelectualitatea pro-românească, iar cei externi - cine altcineva decât România!?

După aderarea României la UE, Voronin s-a pomenit în situaţia boxerului doborât la pământ, care nu mai aude nici numărătoarea arbitrului, nici fluierăturile publicului, ci se ridică în nesimţire şi mătăhăieşte din pumni, înjurând adversarul, arbitrul, publicul şi cerând „săpon”. Voronin, la modul obiectiv, nu poate să nu urască România. La vechile motivaţii ideologice ale acestei uri, astăzi, s-a mai adăugat actuala poziţie europeană a României, poziţie care a invalidat moral administraţia de la Chişinău. S-a întâmplat, de fapt, ceea de ce s-au temut ca de moarte comuniştii: România devine o ţară atractivă, iar RM - o ţară-problemă. Aici trebuie căutate motivele tuturor reacţiilor antiromâneşti ale guvernării de la Chişinău.

De fapt, RM, de la chiar data proclamării ei ca stat independent, a apărut ca o ţară-problemă pentru Europa. După ce şi-a rezolvat propriile probleme prin demolarea URSS şi demontarea „lagărului socialist”, Europa şi-a tras repede „cortina Schengen” şi a lăsat, de fapt, problema RM în gestiunea Rusiei. Bătrâna Europă, „amnezică” cum este, nu s-a comportat deloc cavalereşte nici cu România, abordând foarte „selectiv” realităţile de după cel de al Doilea Război Mondial. Astfel, Pactul Ribbentrop-Molotov a existat numai pentru Ţările Baltice, nu şi pentru România; pentru România e valabilă doar Conferinţa de la Helsinki. Astăzi, odată cu revenirea României în sânul familiei europene, Europa nu mai poate să se prefacă a nu vedea că RM este un stat-problemă. RM nu va rămâne, însă, veşnic „bastardul Europei”, iar cei care nu recunosc dreptul existenţei unor relaţii speciale între RM şi România se postează automat de partea semnatarilor odiosului pact comunisto-fascist. Spunem acest lucru fără nicio aluzie la „recroirea hărţii” europene, ci, doar, ghidaţi de convingerea că, dacă Europa, după 1991, şi-a recunoscut „bastardul”, e necesar ca ea să-şi asume şi răspunderea pentru soarta lui de astăzi. Europa trebuie să admită măcar dreptul moral al României de a se preocupa de soarta Basarabiei, îndeosebi în actualele condiţii, când la Chişinău este instalată o guvernare comunistă care a făcut din problema identitară un instrument de genocid în plan intern, şi un instrument de luptă împotriva României şi a UE în plan extern.

Cel mai prost lucru care se poate întâmpla acum - şi anume în această direcţie lucrează administraţia de la Chişinău - e să li se inducă românilor din dreapta Prutului ideea că RM este un spaţiu geografic şi etnic ostil României. Am citit pe forumul unui mare cotidian de la Bucureşti următoarea reacţie a unui român simplu la Declaraţia guvernului RM: „Să-i lăsăm dracului pe basarabeni!”. Aceasta, de fapt, doresc să obţină comuniştii de la Chişinău. Iată de ce, actualmente, poate chiar mai importantă decât demersul diplomatic oficial al Bucureştiului este solidaritatea societăţii civile româneşti cu acea parte a României, numită azi Republica Moldova, care, nu din vina ei, s-a pomenit strânsă între două maluri - pe unul din care stau tancurile ruseşti, iar pe altul e ridicată noua cortină europeană. Pentru noi, cei din Basarabia, aceasta e o dramă cotidiană, o dramă ce afectează demnitatea întregii Românii. A României care nu-şi va găsi liniştea atâta timp cât va privi la drama basarabeană ca la o dramă străină.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

imi place mie de Basescu...

"România nu îşi va schimba politica faţă de RM ca urmare a declaraţiilor Chişinăului. Atât timp cât respectăm standardele de democraţie, drepturile omului, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce să ajustăm. Punct”.

Da sunt de acord cu tine. Cel mai scurt, clar si corect raspuns. Basescu a raspuns foarte diplomat, destept raspuns nu am ce zice.

Cititi poezia lui Constantin Cheianu, inspirata de afirmatia lui Voronin despre "sapun". Amuzant, dar... trist

Moldova constipata

Prin asta trece orice om
Când zace, bietul, constipat…
Îi bagi o ţâră de săpon
Şi, brusc, îl vezi eliberat!

Cu omu-i clar,
Îi bagi un vârf
Şi lui îi vine uşurare.
Cum procedezi, însă, atunci,
Când constipată-i toată ţara?

Aicea îi politică, băieţi!
Aici nu faci nimic fără săpon
De vrei să fii un preşedinte băgăreţ
Asigură-ţi vagoane de săpon.

Politica, dacă te uiţi mai bine,
Observi de-odată şmecheria
Ea toată pe săpon se ţine
În asta-i toată strategia!

Săponul e ceva universal
E bun la dres, la ras şi la frecat
Săpunu-i material electoral
E ideal în trebile de stat!

De vrei s-atragi din alt partid
Vreo douăzeci de traseişti
Nu trebu’ bani de cheltuit
Oleacă de săpon şi de-amu-s comunişti!

Moldova noastră vrea, de pildă,
Să-i bage Rusiei fără săpon
Vin oţetit şi coniecel-poşircă
Iar ruşii cică „net” şi sug şampon!

În schimb Rusia vrea s-ne radă
Transnistria fără săpon,
Moldova iar se vrea intrată
În UE, tot fără săpon.

Voronin vrea Transnistria acasă
Bush vrea-n Iran să dea cu tunul
Băsescu vrea să fim cu toţi o casă -
Toţi umblă cu băgatul şi nimeni cu săpunul!

E criză-n lume de săpon
E criză, fraţilor, ne-am ars,
Uitaţi că şi-n Moldova noastră
Puţin detot a mai rămas.

Guvernul a ajuns în stare gravă
Nu ştie cum poporul să aline!
Miniştrii disperaţi îi cer lui Tarlev
Din Fondul de Rezervă vazelină.

Campania-electorală e în toi,
Şi iarăşi comuniştii bat la porţi.
Cum văd un pensionar
Că-i constipat de griji şi geme:
„Ai să votezi, ţăranule, cu noi?”
„Cu voi…, se screme,
Da’ mai băgaţi oleacă de săpon!”

Voronin dacă vrea la TVM
Făr-de săpon reclamă-şi face
Iar opoziţia de vrea piar -
„Poftim cu săponelu-n buzunar!”

La eN-aI-Ti e altă treabă
Acolo şefu unge binişor
Văzut-aţi, cred, şi voi ca mine:
Lui Starîş şi lui Belcenkova
Aşa le mai era de ghini!

Lui nu ştiu cum i-a dat pe gust
Să intre peste tot fără săpon
Se bagă şefu unde vrei:
L-Antena C, la Euro TV!
Se bagă Papa ca un tanc
Şi-i zice lui Băsescu cu mult tact:
„Na hren s pliaja!
Pe-aicea numa’ eu mă bag!”

Credeam cândva că-i specializat
Pe pedofili, că-i pedofilolog,
Acum băiatul s-a developat -
E preşedinte-proctolog!

Dar, guvernanţilor, păzea!
O constipaţie naţională
Atinge masa critică curând!
Când va crăpa – adevărat ţunami
Ţâşni-va peste tot, vă va lua în braţe
Şi o să umpleţi gropile de canalizaţie!

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Stirile PRO TV
Guvernul de la Chişinău nu mai vrea consulate româneşti!
Guvernul de la Chişinău îşi ia vorba înapoi! Nu mai vrea consulate româneşti la Bălţi şi Cahul, deşi încă de pe 16 ianuarie preşedintele Voronin a bătut palma pe această temă cu Traian Băsescu.
vizionati video

Un sumar al acestui razboi diplomatic dintre axa Chisinau - Moscova: Bucuresti

Cronica celui mai recent acces de romanofobie pe axa Moscova–Chisinau

20 februarie 2007. Moscova
Ministrul de Externe al F.Ruse, Serghei Lavrov, l–a primit pe Igor Smirnov, liderul autoproclamat de la Tiraspol. MAE din Rusia a remis un comunicat de presa, Moscova fiind unica capitala din lume care ii primeste la nivel oficial pe liderii de la Tiraspol. Tot atunci au fost discutate momente din activitatea noului consulat al F.Ruse la Tiraspol.

22 februarie 2007. Chisinau.
Andrei Stratan: «Deschiderea a inca unui centru comun de vize in cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau ar crea o competitie politica, de care noi chiar nu avem nevoie».

23 februarie 2007.
Chisinau MAEIE a remis un comunicat de presa in care «isi exprima ingrijorarea in legatura cu decizia organelor judiciare ale Romaniei de a reabilita actiunile maresalului Antonescu din perioada celui de–al Doilea Razboi Mondial si de a recunoaste drept legitima ocuparea de catre Romania a teritoriului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti si a Bucovinei de Nord. Aceasta decizie a fost receptata cu indignare de intreaga societate moldoveneasca».

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova considera aceasta decizie judecatoreasca drept un precedent dramatic in relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Romania.

24 februarie 2007.
Moscova Reprezentantul MAE din Federatia Rusa, M.L.Kalminin: decizia judecatoriei de la Bucuresti nu poate fi calificata altfel decat o incercare de a revedea totalurile celui de–al doilea razboi mondial, de a uita lectiile istoriei. Ea «justifica actiunile acolitului nazist, ale carui crime impotriva populatiei civile din fosta URSS sunt inca vii in memorie».

24 februarie 2007.
Chisinau In cadrul vizitei la Chisinau a unei delegatii a Comunitatii Moldovenilor din Romania (CMR), presedintele Voronin apreciaza ca autoritatile de la Bucuresti nu ar recunoaste existenta si ar discrimina «minoritatea nationala» a «10 milioane de moldoveni» din Romania si se angajeaza sa acorde cetatenie moldoveana respectivilor etnici moldoveni si sa sprijine deschiderea la Iasi a unui centru cultural moldovenesc.

1 martie 2007.
Moscova Ministrul rus de externe Serghei Lavrov declara: «Nu se stie din ce motiv, cei care incearca sa acuze Moscova de faptul ca se foloseste de acordarea cetateniei ruse pentru a submina suveranitatea Georgiei nu acorda atentie situatiei care s–a creat in R. Moldova, [acolo] unde… are loc obtinerea in masa a cetateniei romane. Iar acest lucru se intampla intr–o tara care se invecineaza cu un stat membru al UE, iar partenerii nostri europeni — la fel ca si cei din NATO — nu comenteaza in niciun fel acest proces.»

3 martie 2007. Bruxelles
Comisia Europeana evita sa polemizeze cu Rusia si se margineste sa precizeze prin purtatorul sau de cuvant Emma Udwin ca «nu are nimic de comentat in legatura cu acordarea cetateniei romane pentru locuitorii din R. Moldova, intrucat problema cetateniei este un aspect care tine de competentele nationale ale fiecarui stat membru.»

3 martie. Moscova
A plecat spre Chisinau, pentru o vizita confidentiala de 3 zile, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov. Acest oficial rus este foarte popular la Chisinau si Tiraspol. El a fost primit de presedintele Voronin in octombrie 2006, iar in mai anul trecut a discutat la telefon. Totodata, Yubakov a vizitat oficial Tiraspolul in februarie 2006. Zubakov este considerat autorul proiectelor de implementare a planului Koyak si de deschidere a consulatului rus la Tiraspol.

3 martie. Chisinau
In cadrul emisiunii «Maxima» (postul de televiziune NIT), presedintele Voronin a acuzat autoritatile romane ca: «incearca, din 1991 incoace, sa–si impuna propriile standarde, facandu–se astfel responsabile inclusiv de starea precara a economiei moldovene; au creat si finanteaza »o coloana [a cincea]« in R. Moldova; si ca »romanii ii tarasc pe moldoveni cu de–a sila sa le acorde cetatenia romana«.

4 martie. Bucuresti
Presedintele Basescu declara in cadrul emisiunii «Pro Vest» (PRO TV) ca numarul solicitarilor individuale de cetatenie romana depuse de cetateni moldoveni este de circa 800.000 si estimeaza ca acesta va creste in 2007 pana la 1.500.000 (dintr–o populatie totala a R. Moldova de 3,8 milioane de locuitori).

6 martie. Chisinau
Se implinesc 2 ani de la ultimele alegeri parlamentare din R. Moldova, castigate de PCRM.

7 martie. Chisinau
Guvernul R. Moldova remite o Declaratie in care acuza autoritatile romane de comportament duplicitar si de subminarea securitatii nationale si a statalitatii R. Moldova, recognoscibila in principal in: a.) «inventarea si consolidarea artificiala a problemei cetateniei romane pentru cetatenii R. Moldova», b.) insistenta de a obtine gazduirea centrului european de acordare a vizelor Schengen pentru R. Moldova, chiar si dupa ce UE a atribuit aceasta sarcina ambasadei Ungariei la Chisinau, si c.) «nedorinta de a semna cu R. Moldova Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera» si «face apel la intelegerea si sprijinul partenerilor sai europeni si internationali pentru a influenta readucerea intereselor Romaniei in albia fireasca unor relatii de buna vecinatate si intelegere, intr–un adevarat spirit european».

7 martie. Chisinau
Ministrul Andrei Stratan anunta jurnalistii ca «[l]a ora actuala nu mai consideram de actualitate deschiderea consulatelor la Balti si Cahul» (cele doua consulate temporare ale Romaniei asupra deschiderii carora T. Basescu si V. Voronin cazusera de acord cu prilejul vizitei primului la Chisinau din 15 ian. a.c.).

9 martie. Bruxelles
Dupa ce initial Presedintia si MAE roman evitasera sa comenteze pozitiile exprimate de Chisinau, vineri (9 martie), aflat la Bruxelles, Basescu declara jurnalistilor ca: «Nu avem de facut ajustari si nu avem nimic de ajustat in politica noastra, in raportul bilateral. Atat timp cat respectam standardele de democratie, drepturile omului, drepturile cetatenilor de a se misca liber, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce sa ajustam. Punct.»

In aceeasi saptamana, Rusia a primit zeci de cetateni la consulatul de la Tiraspol, iar presedintele Consiliului rus pentru politica externa si aparare, Serghei Karaganov, declara ca «[r]enasterea economica a Republicii Moldova ar putea deveni un proiect mixt al Rusiei si Uniunii Europene».

Ziarul de Garda
Nr. 121 (15 martie 2007)

declaratia zilei,a ministrului român Vasile Blaga,

În cadrul unei conferinţe dedicate migraţiei economice, ministrul român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a avertizat asupra pericolului pe care-l reprezintă acordarea masivă a cetăţeniei române pentru cetăţenii R. Moldova. Blaga susţine că acordarea cetăţeniei „ar depopula R. Moldova de cetăţeni de origine română”, motiv pentru care nu este foarte important pentru România să acorde cetăţenie atâtor solicitanţi, iar soluţia este „acordarea de vize cu regim special, adică, gratuite”. Blaga a estimat că dintre cei 900.000 de moldoveni care solicită cetăţenie română doar 10% vor rămâne în România, restul vor pleca în ţările din vestul Europei. La conferinţă a participat şi comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini. Surse diplomatice româneşti, citate de presa de peste Prut, vorbesc despre o nouă politică a Bucureştiului în acest subiect, care are la bază o evaluare a serviciilor de informaţii, conform căreia „pericolul cel mare îl reprezintă colonizarea masivă a R. Moldova cu etnici ruşi, pe fondul migraţiei moldovenilor spre România, situaţie care nu ar fi deloc tolerată de UE.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

isi schimba Romania politica fata de R. Moldova?

reactii :

Veaceslav Ioniţă, analist economic

Acordarea sau neacordarea cetăţeniei române nu are nicio legătură cu migraţia forţei de muncă, care nu poate fi oprită cu nimic, cu niciun fel de bariere. Dovada? Până acum, sute de mii de moldoveni - fără cetăţenie română, fără vize, ilegal - au plecat în Europa. Starea deplorabilă a economiei moldoveneşti îi va determina pe oameni să plece în continuare, indiferent dacă ne va da sau nu România cetăţenie română.

Cât priveşte ideea populării de către ruşi a regiunii… Este o logică falsă. Să fim serioşi, nu se va întâmpla aşa ceva! Avem o economie necompetitivă, care nu este atractivă nici pentru cetăţenii noştri, cu atât mai puţin pentru străini. Rusia se confruntă cu deficit de forţă de muncă, deşi salariile sunt mult mai mari decât la noi. Ruşii nu vor să lucreze la ei acasă, dar vor veni la muncă, pentru salarii mai mici, în Moldova? Este, cel puţin, alogic. Da, teoretic, este posibil să vină străini, numai nu din Rusia. Poate din China.

Argumentul că mai bine e să nu acordăm cetăţenie română basarabenilor, căci va rămâne RM depopulată de băştinaşi şi vor veni ruşi în locul lor, este la fel de aberant ca şi ideea de a le acorda cetăţenie prin loterie. Moldovenii au dreptul istoric la redobândirea cetăţeniei române.

RM riscă să fie depopulată şi acest fenomen deja se observă, dar nu din cauza acordării cetăţeniei române, ci din cauza gravelor probleme social-economice pe care le are. Sunt studii care arată că 30 la sută dintre cei care au emigrat nu se mai întorc niciodată. Desigur, Moldova nu va fi veşnic în mizerie, se vor aranja toate, dar pentru o perioadă de cel puţin încă cinci ani aici va fi o regiune cu probleme sociale, economice, demografice catastrofale. Suntem un fel de anomalie a Europei. Până nu demult, Albania era în această situaţie, dar acum am rămas noi.

Voroni acesta precis nu e sănătos...
"Voronin in isterie anti-Romania"

-- Presedintele moldovean,
Vladimir Voronin, acuza, din nou, intr-un tir continuu, Romania, ca incearca sa elimine fosta republica sovietica, umilindu-i limba si cultura, si oferind cetatenie romana in masa moldovenilor. "In secolul XX, Romania a avut un interes constant pentru pamantul nostru, teritoriul nostru. Din cauza acestui interes, acum duc o politica nationalista si unionista. Are loc o interventie impotriva statalitatii Moldovei, a poporului ei, a istoriei si a limbii", a spus liderul de la Chisinau intr-un interviu acordat Reuters si preluat de Mediafax.

Vladimir Voronin, singurul lider comunist al unei republici foste sovietice, noteaza Reuters, sustine ca liderii romani care vor sa atraga un vot nationalist substantial in tara incearca sa submineze chiar fundamentele tarii sale. "Ei neaga totul, spunand ca nu este cazul si ca nu s-a intamplat niciodata. Credeam ca, odata ce Romania adera la UE, toate aceste pretentii nationaliste, avand la baza un cod genetic romanesc, vor disparea. Dar ei fac exact invers", s-a plans liderul de la Chisinau. De asemenea, Voronin a acuzat Romania ca a refuzat sa semneze un tratat care sa stabileasca granitele cu Republica Moldova si "a inteles lucrurile putin gresit" dupa aderarea la UE, incurajandu-i pe moldovenii care au cerut vize romanesti sa solicite si cetatenie romana. Desi Bucurestiul apreciaza numarul cererilor moldovenilor care doresc sa obtina pasapoarte romanesti la 800.000, Voronin pretinde ca numarul total depaseste cu putin 28.000.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Liderul de la Chisinau a mai spus ca oficialitatile de la Bucuresti, care au afirmat ca limba tarii sale nu este diferita de romana, ignora ca statul medieval moldovenesc a existat inaintea Romaniei de secol al XIX-lea. "Limba moldoveneasca este mama limbii romane. Sa o denumesti romana inseamna sa inseli istoria si sa amagesti propria mama. Si nu trebuie sa faceti asta", a continuat Voronin. Societatea civila responsabila de la Bucuresti organizeaza marti, 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu tara, o dezbatere la Universitate, pentru a se analiza inclusiv agresivitatea exagerata a actualului sef de la Chisinau. (L.P.)

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Sa zica cineva ca cei de la Planeta Moldova n-au dreptate?
Uitandu-te la acest clip, m-ai ca nu-ti vine sa crezi ca e pamflet... din pacate.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

<object><param></param><param></param></object>

un interviu cu ADRIAN CIOROIANU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE, referitoare la relatia dintre Romania- Moldova

sursa Revista 22

fragmente

De ce apar aceste tensiuni in relatia cu Republica Moldova?

Cred ca termenul de "tensiune" in acest caz nu se sustine intru totul. Sunt anumite disfunctionalitati. Dar evident ca nu pot nega faptul ca, la nivelul dezbaterii dintr-o tara cu presa libera, pot fi vazute si ca tensiuni. Din ce motiv? Motivul primar este cel ca inca n-am ajuns sa cadem de acord asupra acordurilor bilaterale. Ma refer in principal la problema frontierei si la problema tratatului dintre cele doua state. Daca vreti, putem intra in detalii. Noi propunem o varianta ceva mai moderna, in timp ce partea moldoveneasca sustine ideea unui tratat care sa cuprinda in el o trimitere la tratatul de dupa al doilea razboi mondial, din 1947, care, la randul lui, face trimitere la asa-numitul acord din 1940 dintre Romania si Uniunea Sovietica. Din punctul romanesc de vedere, in 1940 nu a fost un acord, n-a fost o intelegere. In vara anului 1940 a fost un dictat, fie ca vorbim de Transilvania, fie ca vorbim de Basarabia. Acesta este unul dintre punctele in divergenta.

Mai sunt si alte puncte in divergenta?

Mai sunt, sigur. Vad ca acum ajungem si la aceasta problema a limbii. Partea romana in niciun caz nu-si doreste sa ajungem in situatia, din punctul meu de vedere, exotica, nu spun mai mult, de a avea un tratat bilateral romano-moldovenesc, iar la sfarsit sa se spuna ca a fost "intocmit in doua exemplare identice, in limba romana si moldoveneasca". Dar noi inca nu am ajuns acolo. Suntem la delimitarea unor probleme de fond, cu mentiunea ca, totusi, la nivelul expertilor, lucrurile avanseaza.

Ce spune strategia? Ce urmareste Romania?

Principala prioritate pe care o avem in relatia cu Republica Moldova este sa sprijinim Republica Moldova in actiunile ei concrete de apropiere de UE. Romania accepta existenta a doua state vorbitoare de limba romana in Europa si mai apoi in UE. Asta ne-am dori. Acesta este proiectul nostru, este strategia noastra pe termen mediu. Vrem sa le oferim experienta noastra, sa-i ajutam sa nu faca greselile pe care noi le-am facut. Moldova este la inceputul acestui proces de apropiere de UE. Ne-am dori si noi mai multi pasi concreti facuti de partea moldoveneasca in aceasta directie.

A doua preocupare a noastra ii priveste pe cetatenii de acolo. De multe ori suntem pusi in situatia de a-i dezamagi mai ales pe cetatenii care apeleaza la Consulatul romanesc. De ce-i dezamagim? Din cauza unor conditii efective de lucru. Sediul era mic, iar autoritatile moldovenesti, desi in ianuarie acest an si-au dat acordul pentru deschiderea a doua noi consulate, ulterior nu au mai fost de acord, au sustinut ca nu s-a pus aceasta problema. Revin la aceasta problema, consulatele, pentru ca aceasta este principala noastra interfata.

Aceste strategii s-au schimbat si ele in 17 ani. In momentul in care relatiile sunt in impas, o strategie a esuat, s-a facut o analiza?

Eu am convingerea ca tot acest mers sinuos intre Romania si Republica Moldova nu a depins atat de mult de faptul ca Romania nu ar fi avut o strategie. Pot sa o spun cu cugetul impacat ca, de la un capat la altul, Romania a avut, totusi, o linie de politica ce nu s-a schimbat. Noi ne-am dorit, pe masura ce ne-am apropiat de proiectul european, sa tinem Moldova pe acelasi drum. Insa sinuozitatea depinde foarte mult de climatul local din Republica Moldova. Ce se intampla acum este pe fondul unei confruntari evidente intre reformistii proeuropeni si garnitura conservatoare. Inclusiv diferendul de la punctul vamal de la Albita Leuseni. De fapt, problema e cine a dat ordin vamesilor respectivi. Insasi opozitia politica de la Chisinau spune ca ar fi puterea politica cea care a dat ordin.

Bucurestiul n-a avut succes cu strategiile pentru relatia cu Chisinaul.

In momentul in care cineva blocheaza sau lucrurile merg mai incet, n-as vorbi despre un esec. Eu prefer sa vorbesc despre un proces in constructie, dar nu neg ca as astepta un pas ceva mai ferm si mai concret si din partea partenerilor moldoveni, in ideea de a deveni consonanti pe linia proeuropeana a politicii moldovenesti. Noi asta dorim, sa sprijinim. Orice experienta, din cele pe care le avem, suntem dispusi sa o punem la dispozitie. Acquis-ul comunitar, cat a fost el tradus in romana, suntem dispusi sa li-l punem la dispozitie. Ma intreb bunaoara daca cei care vorbesc despre limba moldoveneasca ar accepta ce am tradus noi in limba romana. Poate vor dori o traducere intre limba romana si cea moldoveneasca si ajungem in situatii...

Atunci, unde sa fie problema? De ce relatiile nu sunt bune? Poate ca oamenii desemnati sa puna in practica aceste strategii nu au cea mai buna expertiza, nu au suficienta imaginatie. Totusi, ceva nu functioneaza.

Relatiile noastre nu s-au depolitizat foarte mult. Majoritatea relatiilor bilaterale care functioneaza intre statele europene sunt depolitizate. Si in Romania, si in Republica Moldova, se incearca sa se castige puncte in politica interna prin declaratii sau actiuni furnizate in cadrul relatiei bilaterale. Nu stiu daca e bun acest lucru. Pana acum nu a fost.

De la inceput au fost construite asa, din ‘90, de cand taranistii si liberalii faceau mitinguri in fata Ambasadei Sovietice.

N-as spune neaparat taranistii si liberalii. Cred ca erau cetateni romani care doreau unirea. Erau si dintre suporterii lui Iliescu. Adrian Paunescu nu era taranist sau liberal si a vorbit mereu de unire. Florin Constantiniu nu avea nimic comun cu liberalii, din contra, el spunea ca atunci cand ne-am dus in Piata Universitatii am ratat unirea cu Moldova, asta e teza profesorului si colegului nostru Constantiniu. Au fost oameni care au dorit unirea atunci, desi era limpede ca nu se putea. Acum probabil ca, in Republica Moldova, repet si o spun cu insistenta, poate ca sunt oameni care-si imagineaza ca, daca dau semne hotarate de apropiere de Europa, e cazul sa se teama tocmai de caracterul simbolic al granitei in conditiile acestea. Lucrurile sunt ceva mai complexe. Eu imi doresc depolitizarea dezbaterii despre Moldova, in Romania, dar si depolitizarea ei la Chisinau, cand se vorbeste despre Romania.

Nu e practic imposibila depolitizarea relatiei?

Nu e deloc imposibila. Ganditi-va ce s-a intamplat in relatia cu Ungaria. Si cu Ungaria era la fel. Vorbeai despre unguri ca sa castigi puncte in Ardeal. In momentul in care granita nu a mai fost o miza, gata, tipul asta de discurs nu mai tine. Romanii pot sa circule liber, ungurii vin sa munceasca. Avem foarte multi maghiari care vin sa munceasca in Timis, pe langa Timisoara. Si cu Moldova, la nivelul populatiei, lucrurile sunt mult mai normale. Traficul pe frontiera e mai viu ca niciodata, romanii se duc acolo, moldovenii vin incoace, circulatia marfurilor e in crestere. Initiativele de ordin economic, si ele sunt in crestere. Doar ca, la nivel politic, sunt toate aceste frictiuni.

Care este bucataria in Ministerul de Externe unde se gandeste relatia cu Republica Moldova?

In MAE e un departament special.

Call center pentru programarea la viza

Daca exista un departament care se ocupa de relatiile cu Moldova si acolo sunt specialistii din minister pe relatiile cu Moldova, de ce acesti oameni nu au atras atentia la timp, de pilda, ca programarea pe Internet la vize ar putea genera o criza?

Cum sa nu! Asta se stia. Eu am pus problema consulatului chiar si in CSAT. Cred ca, la prima sau la a doua prezenta a mea la CSAT, am spus colegilor ca trebuie sa facem ceva cu consulatul din Chisinau. Semnalele noi le-am avut. Sunt convins ca si Razvan Ungureanu inaintea mea stia la fel de bine.

Deci, Departamentul pentru Moldova stia.

Pentru asta e platit - sa stie.

Atunci de ce nu s-au luat masuri pentru a se evita o criza?

Cand am devenit ministru, in aprilie, primele informatii pe care le-am primit au fost legate de faptul ca se blocheaza foarte repede pagina de inscrieri on-line pentru vize. Ea mergea un interval foarte scurt, dar foarte des se bloca dupa 12 noaptea si devenea nefunctionala. Nici acum n-as putea sa explic daca era o blocare datorata unor hackeri sau supratraficului. De la bun inceput am luat in calcul o modificare a ei si acum suntem in pragul semnarii unui contract.

Televiziunile din Romania transmiteau reportaje din fata consulatului general al Romaniei la Chisinau nu din aprilie, ci in ianuarie. Suntem in octombrie, e aceeasi situatie, cozi in fata consulatului, sunt acuze de coruptie.

Va aduc aminte: din ianuarie 2007 noi am dorit, am propus deschiderea a doua consulate noi. In prima faza, autoritatile moldovene au spus da, ulterior au spus nu.

Pana la urma e un exercitiu de cinism. Romania a folosit cozile la consulate pentru a pune presiune pe autoritatile din Republica Moldova si a obtine, astfel, deschiderea consulatelor.

Nici pe departe. Eu nu vad asa. Eu cred ca cetatenii din Republica Moldova in primul rand trebuie sa puna presiune pe autoritatile pe care le-au ales.

Acolo, zeci de mii de oameni se simt umiliti pe trotuarele din fata consulatului. Sunt oameni simpli, studenti. Vorbesc despre coruptie, dezorganizare.

Haideti sa ne intelegem. Sa nu credeti ca a fost un plan machiavellic sa modificam rezultatul alegerilor din Republica Moldova prin intermediul consulatului Romaniei. Dorinta a fost de la bun inceput sa marim spatiul de lucru. N-a fost posibil prin deschiderea a doua noi consulate, desi eu continuu sa cer acest lucru si voi continua. Vom cere construirea a doua noi puncte pentru procesarea vizelor. In al doilea rand, nu ascund faptul ca, in conditiile in care n-a mers acea linie prin Internet, desi acum nu stiu daca ea a fost bine gandita de la inceput, dar nu vreau sa critic pe nimeni, sa mergem pe sistemul call center, adica faci cateva numere de telefon la care pot sa sune si 50 de oameni in aceeasi secunda si cineva raspunde. Asta e ceea ce vom face. Nu conteaza unde e call center-ul. Poate sa fie si la Timisoara, la Botosani si Iasi.

Pentru cei care stau la coada, o previziune: in cat timp vor putea obtine mai usor viza?

Se va rezolva in masura in care vom avea parteneriatul Chisinaului pentru deschiderea de noi centre. In situatia de acum noi nu putem decat imbunatati putin conditiile, dar nu putem evita formarea de cozi afara. Si nu ma refer numai la viza. Ma refer, de pilda, la faptul ca vom avea alegeri in Romania. Avem cetateni romani in Republica Moldova. Vom ajunge iarasi in situatia care s-a intamplat in primavara - si aduc aminte ca in primavara au fost facute centre de votare si in Cahul, si in Balti. Acum nu stiu daca vom reusi sa le mai facem, speram sa reusim.

Sau viza la frontiera?

Avem deja. Ceea ce nu se stie e ca avem deja, sunt categorii care iau viza la frontiera, cetateni, de exemplu, din Republica Moldova care au o problema de familie in Romania, angajati ai unor ONG-uri internationale recunoscute si intr-o parte si in alta, o situatie de boala, de calamitati, evenimente de familie, toate astea se dau la frontiera. Dar nu putem da tuturor la frontiera. Nu ca noi n-am dori-o. Eu imi doresc lucrul acesta. Dar, in acelasi timp, in momentul in care noi suntem granita UE, aplicam si reglementari care sunt comunitare. Noi respectam in acest moment politica europeana.

Da, dar Romania nefiind membra a spatiului Schengen...

Inca mai puteam sa negociem inainte de aderare si acum sa vedem ce mai putem face in perioada in care nu suntem in spatiul Schengen. Solutia cu viza multipla sau pe un termen mai lung e una. Eu mai am in vedere ceva: sa dam tuturor vecinilor nostri un fel de pas pentru o adancime de 50 km din teritoriul lor. Fie ca e vorba de Moldova, Ucraina sau Serbia, pe 50 km cei care locuiesc sa poata avea dreptul de pas, cum era trecerea frontierei pentru romanii care se duceau in Iugoslavia pe vremuri sau traficul mic de frontiera.

Pasaportul romanesc, bilet de intrare in Europa

E o dezbatere aprinsa in ultimii ani privind acordarea cetateniei moldovenilor.

La nivelul MAE noi nu avem decat un grup de expertiza. Legea ca atare a fost in dezbatere la Ministerul Justitiei. Eu pot sa spun doar ca mi-as dori o legislatie cat mai deschisa. Dar, in acelasi timp, noi trebuie sa avem grija, pentru ca suntem prinsi la mijlocul unor interese care sunt divergente. Pe de o parte, o buna parte din populatia Republicii Moldova isi doreste cetatenia romana. Trebuie sa avem grija in ce conditii o dam, ca sa respectam angajamentele pe care noi le avem. Practic, e vorba de redobandirea cetateniei celor care au pierdut-o din motive care nu au depins de ei. In al doilea rand, sunt anumite declaratii ale oficialitatilor de la Chisinau care vad in problema cetateniei romanesti un pericol de depopulare a Republicii Moldova. In al treilea rand, e dorinta cetatenilor din Romania, inclusiv din media, de a incuraja si a face mai elastic acest proces. In al patrulea, este opinia partenerilor nostri din UE, care ne spun: atentie, sunteti granita UE, nu fiti foarte permeabili, nu dati impresia de neseriozitate.

Sunt presiuni de la Bruxelles pentru a nu acorda cetatenie unui numar prea mare de moldoveni?

Presiuni e mult spus, dar sunt mesaje in sensul acesta. Nimeni nu spune sa nu dam, ci sa le dam cu grija. In acelasi timp, au fost colegi ministri de Externe care m-au intrebat: "e adevarat ca ati dat 400.000 de cetatenii?". Si eu, uimit, le spuneam: "nu am dat nici 100.000 pana acum". Fac precizarea ca in ultimii 17 ani noi am dat putin peste 98.000, nici macar 100.000 de cetatenii. Un alt ministru de Externe mi-a spus: "aveti grija, am trecut pe la Chisinau si mi s-a spus ca le dati prea usor, ca ei nu vin sa munceasca in Romania si de fapt ajung in alte tari ale UE si, practic, cetatenia romana e vazuta de unii cetateni din Republica Moldova ca un fel de bilet de trecere ca sa poata ajunge in UE". Si asta atrage atentia unora dintre partenerii nostri din UE.

De ce nu se imagineaza si alte solutii? De exemplu: mai multe permise de lucru pentru cetatenii din Republica Moldova? Economia ar avea de castigat, cetatenii moldoveni nu mai stau la coada la vize, iar alte tari din UE nu se mai plang ca favorizam...

Din punctul de vedere al MAE, noi suntem deschisi la problema asta. Numai ca, repet, e una de natura juridica.

Acordarea permiselor de munca si de sedere tine de autoritatile noastre.

In ce ne priveste, repet, noi sustinem, dar sa aiba acoperirea celor care se ocupa, fie ca e vorba de Ministerul Muncii, de Ministerul de Interne sau de cel al Justitiei. Noi ne-am trimis expertii atunci cand s-a discutat Legea cetateniei, dar nu depind toate de noi. Pe noi ce ne intereseaza este sa asiguram in conditiile actuale un tratament corect si echitabil pe cat posibil celor care se duc la consulatele si ambasadele Romaniei.

Interviu realizat de Armand Gosu
17 octombrie 2007