Presedintele Republicii Moldova

un detaliu nesemnificativ, pe care l-am observat, chiar din prima pagina....

daca va uitati bine la poza pe care scrie "Bine ati venit pe ... bla bla bla..", si dati un properties la aceasta , vedeti ca numele dat pozei e "hello_rom.gif" ,
-adica e poza de bun venit in varianta romaneasca...

Deci daca si pe pagina prezidentiala poti observa urme ale romanismului ... ce sa mai...

Saracul Voronin nici nu a observat, ca romanismul i-a ajuns si la pagina web....

Si in general toate linkurile au folosite cuvantul "rom" pentru varianta romaneasca..

de exemplu
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
asta imi place cum se vede

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

B I O G R A F I A
DOMNULUI VLADIMIR VORONIN,
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

Domnul Vladimir VORONIN s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova, Dubăsari.

În anul 1961 a absolvit Tehnicumul Cooperatist din Chişinău, în anul 1971 – Institutul Unional pentru Industria Alimentară, în anul 1983 – Academia de Ştiinţe Sociale de pe lîngă CC al PCUS, iar în anul 1991 – Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS.

De specialitate este inginer-economist, politolog şi jurist. Are gradul militar de general-maior.

Activitatea de muncă şi-a început-o în anul 1961 în calitate de şef al brutăriei din satul Criuleni. Din 1966 pînă în 1971 a deţinut funcţia de director al Fabricii de Pîine din Dubăsari.

În următorii zece ani a activat în organele administrative de stat: comitetele executive raionale Dubăsari şi Ungheni, Comitetul Executiv Orăşenesc Ungheni. Din anul 1983 pînă în anul 1985 ocupă funcţiile de inspector, şef adjunct al Secţiei organizare a CC al PCM. În anul 1985 este numit în funcţie de şef de secţie în Consiliul de Miniştri al RSSM. Din 1985 şi pînă în 1989 a lucrat în calitate de prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bender al PCM. În anii 1989 şi 1990 a ocupat funcţia de ministru al afacerilor interne al RSSM.

În 1993 – copreşedinte al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În anul 1994 este ales prim-secretar al CC al PCRM. La alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 1996 a candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

A fost deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislaturile a X-a şi a XI-a. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, membru al Biroului permanent al Parlamentului, preşedinte al Fracţiunii parlamentare a PCRM. În februarie 2001 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a.

La 4 aprilie 2001 este ales Preşedinte al Republicii Moldova.

Este căsătorit, are o fiică şi un fecior. [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Vladimir Voronin

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

STATUTUL ŞI ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA

Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului

Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării (articolul 77 din Constituţie).

Cine poate candida la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova?

Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituţie).

Cum se alege Preşedintele Republicii Moldova?

Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică (articolul 78 din Constituţie).

Care este procedura validării mandatului şi depunerii jurămîntului?

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei" (articolul 79 din Constituţie).

Care este durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova?

Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive (articolul 80 din Constituţie).

Incompatibilităţi şi imunităţi a Preşedintelui Republicii Moldova

Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
Şeful statului se bucură de imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune, iar competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinţei de condamnare (articolul 81 din Constituţie).

Care sînt atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova ?

Convocarea Parlamentului

Preşedintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituţie).

Dreptul la iniţiativă legislativă

Preşedintele Republicii Moldova are dreptul la iniţiativă legislativă (articolul 73 din Constituţie).

Mesaje Parlamentului

Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii (articolul 84 din Constituţie).

Dizolvarea Parlamentului

În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Concomitent cu aceste posibilităţi, există şi anumite restricţii asupra dizolvării Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat numai o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la art. 78 alin. (5) (dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament), şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război (articolul 85 din Constituţie).

Atribuţii în domeniul politicii externe

Preşedintele Republicii Moldova, care personifică statul şi este chemat să-l reprezinte în relaţiile cu alte state, la cel mai înalt nivel, îşi exercită funcţia de reprezentant oficial al statului în colaborare cu Parlamentul şi Guvernul şi are următoarele atribuţii în domeniul politicii externe:

- poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
- la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova (articolul 86 din Constituţie).

Atribuţii în domeniul apărării

Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară starea de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii (articolul 87 din Constituţie).
Preşedintele Republicii Moldova este responsabil personal de securitatea statului. Cadrul juridic pentru constituirea şi activitatea organelor ce asigură securitatea statului este creat de Parlament, iar instituirea organelor securităţii statului, stabilirea structurii, funcţiilor şi finanţarea lor ţine de competenţa Guvernului. Preşedintelui i se rezervă dreptul de a institui şi administra, în conformitate cu legislaţia, organe consultative pentru problemele asigurării securităţii statului - Consiliul Suprem de Securitate (articolul 6 din Legea cu privire la apărare).

Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege (articolul 88 din Constituţie).

Numirea judecătorilor

Preşedintele Republicii Moldova numeşte judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (articolul 116 alineatul (2) din Constituţie).

Cum poate fi demis Preşedintele Republicii Moldova?

În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi, iar propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se
aduce neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută (articolul 89 din Constituţie).

Cum are loc promulgarea legilor?

Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile şi este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea (articolul 93 din Constituţie).

Mihai Ghimpu

Nicolae Timofti
Mandat prezidențial: 23 martie 2012 – decembrie 2016

Igor Dodon
președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 și 24 decembrie 2020.

Maia Sandu
Economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova începând cu 24 decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020.

Ședința Consiliului Suprem de Securitate condusa de Maia Sandu din 26.01.2021