Ce se mai intampla in economia romaneasca/ moldoveneasca

Deficitul de cont curent in noiembrie 2006 - 8,8 miliarde de euro
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

In primele 11 luni ale lui 2006, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a fost de 8,85 miliarde de euro, mai mare cu 44,8% decât cel din perioada similară a anului trecut. anterior, se arata intr-un comunicat al Bancii Nationale a Romaniei. Soldul contului curent a fost influenţat cel mai mult de deficitul balanţei comerciale care a crescut cu peste 48% şi a depăşit 10 miliarde de euro. Dupa primele 11 luni ale anului trecut deficitul balantei comerciale a fost de peste 10 miliarde de euro, mai mare cu 48% fata de aceeasi perioada din 2005. Pierderile din contul curent au fost acoperite în proporţie de aproximativ 93 la sută prin investiţii străine directe care au fost de două ori mai multe
decît în 2005 ajungand la valoarea de 8,3 miliarde de euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut cu peste 10% depăşind 27 de miliarde de euro. Datoria externă
publică şi public garantată a înregistrat la sfarsitul lui noiembrie 2006 un sold de peste 10,7 miliarde de euro şi a reprezentat 39,5 la sută din datoria externă pe termen mediu şi lung (faţă de 45,8 la sută la 31 decembrie 2005). Datoria externă negarantată public a însumat 15,4 miliarde de euro la cu 25 la sută mai mare decât la 31 decembrie 2005.

Cererea pe piata romaneasca e mare, astfel importurile cresc mult,de aici si deficitul de cont in conluzie BNR-ul trebuie sa scada cererea, ca sa micsoreze si importul, una din masurile BNR-ul a fost si interzicerea acelor credite date in baza buletinului , acelor rate pe diferite aparate casnice, etc. anume in aceasta directie de limita cererea ...

Moldova - locul 81 în lume la libertate economică

La scară mondială Republica Moldova are o economie cu un grad peste media libertăţii economice, cel puţin potrivit clasamentului elaborat de fundaţia americană The Heritage Foundation, de la Washington.

Indexul de libertate economică este de aproape 60 la sută, plasând Republica Moldova pe locul 81 în lume. România figurează pe locul 67 cu un indice de 61,3. La scară europeană, însă, Republica Moldova este situată pe poziţia a 33-a, în clasamentul a 41 de ţări ale regiunii, fiind considerată parţial liberă. Republica Moldova, se arată într-un raport al celebrei fundaţii americane, vestită pentru sprijinul pentru libertatea economică, are o economie cu deficienţe semnificative.
O explicaţie, de fapt, a menţinerii pe poziţia de cea mai săracă ţară a Europei.


Libertate fiscală şi comercială, corupţie mare

Republica Moldova are în continuare o economie bazată pe agricultură, cu un export constituit în principal din produse alimentare. O economie, în plus, deteriorată substanţial de embargoul rusesc asupra exporturilor de vinuri moldoveneşti şi de scumpirea radicală a preţurilor la gazele importate.
O listă a libertăţilor economice, elaborată de Heritage Foundation, ar putea fi imbucurătoare pentru autorităţile de la Chişinău, deoarece multe dintre acestea depăşesc, procentual, media mondială. Libertatea fiscală, de exemplu, este evaluată la peste 90 la sută. Libertatea comerţului este estimată la peste 74 de procente, pe lângă libertatea
afacerilor – cu 70 procente, libertatea monetară – cu 68 şi chiar libertatea în faţa intervenţiilor autorităţilor – cu un grad de aproape 72 la sută.
La ecuatorul clasamentului de libertate se află mediul financiar, drepturile de proprietate şi, cu un indicator ceva mai bun – de peste 61 la sută - piaţa muncii.

Mediul investiţional - compromis de birocraţie

Cifre ce pot şi deja sunt contestate într-o măsură mai mare sau mai mică de unii experţi locali, care susţin că sunt mai bine familiarizaţi cu realităţile, în special din culise, ale economiei moldoveneşti. În continuare însă vin veştile proaste – libertatea investiţiilor în Republica Moldova nu depăşeşte, de exemplu, 30 la sută. Mediul investiţional – notează Heritage - este adeseori compromis de piedici artificiale, de birocraţie şi de proasta guvernare pur şi simplu. Ca să nu mai vorbim de corupţie, libertatea faţă de care constituie doar 29 la sută.

Sursa:BBCRomanian.com

referitor la deficitul de cont curent din Romania

"Tot FMI este cel care aduce una dintre cele mai sumbre previziuni şi pentru contul curent: deficit de 12,7% din PIB anul acesta, în condiţiile în care anticipează o „prăpastie“ de 15,13% din PIB între importuri şi exporturi. Ionuţ Dumitru consideră cifrele „cu atât mai îngrijorătoare, cu cât finanţarea cu investiţii străine directe ar putea scădea substanţial spre 50% în 2007, de la un nivel de circa 80% în 2006“. Adâncirea deficitului este pusă în special pe seama lipsei de competitivitate a exporturilor. Există, însă, şi optimişti. Trei previziuni indică un deficit mai mic de 10% din PIB la finele anului. Printre acestea, optimismul oficial al Comisiei Naţionale de Prognoză, dar şi al OTP Bank. Şi analistul Radu Limpede crede că nu vom depăşi un nivel de 9% al deficitului contului curent şi de 10% în cazul balanţei comerciale. „Motivul optimismului? Toate ţările UE au cunoscut un boom al exporturilor, măsurat ca înainte şi nu prin aplicarea termenului de
comerţ intra-comunitar“, explică acesta. El precizează că exportul a crescut cu ritmuri de peste 15% în ani în care leul s-a apreciat în mod real cu 20% (în 2005) şi cu 12% (în 2006) faţă de un coş valutar format în proporţie de două treimi euro şi o treime dolari. În plus, structura exporturilor s-a îmbunătăţit. Putem deci spera că investiţiile făcute recent vor face diferenţa, în condiţiile în care, în primul an, cursul valutar nu va afecta simţitor termenii comerţului."

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Bancile Centrale isi inmultesc banii pentru zile negre

Băncile centrale din lume au anunţat valori record ale rezervelor internaţionale. Dacă în România creşterea s-a făcut pentru a contracara atacurile speculative pe cursul de schimb, în condiţiile unui deficit de cont curent tot mai adânc, alte state au mai puţine probleme cu importurile, fiind în schimb vulnerabile la fluctuaţiile valutare.
În ultimii zece ani, imaginea ţării noastre în străinătate s-a îmbunătăţit. Dacă în anii ‘90 instituţiile internaţionale se aşteptau că România va intra în incapacitate de plată, în prezent, nu mai există astfel de temeri. Schimbarea de percepţie se datorează atât reformelor economice consistente, cât şi preocupărilor BNR de a crea o rezervă
internaţională importantă prin care să câştige încrederea partenerilor străini.
„Rezerva este înainte de toate un semn de încredere, inclusiv pentru agenţiile de rating. Dacă în anii din urmă ratingul României a crescut, asta s-a datorat în bună parte şi faptului că rezerva internaţională a crescut“, declară Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, BNR a anunţat că are o rezervă internaţională de 22,9 miliarde euro, din care 21,3 miliarde plasate în valută şi 1,6 miliarde, în aur. Nivelul sumelor deţinute în valutele altor state a crescut, astfel, de aproape 50 de ori faţă de suma de 0,4 miliarde înregistrată în 1996.
Ritmuri de creştere foarte mari s-au înregistrat şi în alte state, în special în Asia. În această zonă se găsesc şapte din primele opt ţări cu cele mai mari rezerve internaţionale din lume. Pe locul întâi, la nivel mondial, este China, care a ajuns la un nivel de 1.066 miliarde de dolari, în urma majorării cu circa 240 de miliarde înregistrate în cursul anului 2006. Prin comparaţie, statele dezvoltate din Europa deţin rezerve mult mai mici. În Germania, nivelul este de 113 miliarde de euro, iar în Spania, de numai 15 miliarde de euro.
Creşterea accelerată a rezervelor internaţionale are cauze diferite, în funcţie de ţară. „Rolul rezervei în cazul unei ţări emergente şi cu un deficit de cont curent mare, ca a noastră, este de a descuraja orice atac speculativ la adresa leului“, spune Florin Cîţu, economist-şef al ING România.
În cazul României, datoria externă pe termen mediu şi lung este de circa 27 miliarde de euro, iar în ţară au intrat alte circa 26 de miliarde sub formă de investiţii străine. În acelaşi timp, aproape 23 de miliarde au intrat în rezerva internaţională. De ce este necesar să avem o rezervă mare, investită la un randament mic, în condiţiile în care la banii atraşi din străinătate se plătesc dobânzi mai mari? Şi de ce nu este investită o parte din rezervă în economie? Răspunsul este simplu. Deşi în România s-au înregistrat foarte multe reuşite la nivel macroeconomic, deficitul contului curent rămâne o problemă majoră, în special pentru că importăm mult mai mult decât exportăm. Dacă investitorii străini doresc să scoată la un moment dat sume mari de capital din România, BNR trebuie să aibă resursele necesare să susţină leul.
În alte state, cum ar fi China şi Japonia, motivele pentru care rezervele internaţionale cresc într-un ritm ridicat sunt de altă natură. Aceste ţări au intrări mari de capital din surplusul comerţului exterior şi din investiţiile străine. Pentru ca sumele intrate să nu afecteze cursul de schimb şi, ulterior, performanţa exporturilor, ele sunt atrase în rezervele internaţionale de către băncile centrale.
Modul în care rezervele sunt gestionate este la fel de important ca şi dimensiunea acestora. În prezent, există păreri conform cărora multe bănci centrale, în special din Asia, vor renunţa la o parte din dolari în favoarea euro. Totuşi, pentru aceste ţări, deşi se constată o preferinţă în creştere pentru euro, dolarul rămâne important datorită
dependenţei de piaţa mare de export a Statelor Unite. „În afara zonei europene, dolarul rămâne dominant. Sigur că în condiţiile în care de câţiva ani euro se apreciază, iar dolarul se depreciază, au început preocupări şi în Asia pentru acumulări de euro“, afirmă Adrian
Vasilescu.
Dacă ţările din Asia au cea mai mare parte din rezerve plasate în dolari, în cazul ţării noastre se estimează că euro deţine o pondere de aproximativ 70%. „De obicei, structura rezervelor este în funcţie de structura comerţul exterior. Dacă o ţară are cea mai mare parte a comerţului exterior cu zona europeană, cum este cazul României, este
normal ca o mare parte a rezervei să fie în euro“, conchide FlorinCîţu.

1,6 miliarde de euro
Este valoarea celor 104,7 tone de aur deţinute de BNR la finele lunii decembrie a anului trecut. În urmă cu zece ani, rezerva de aur valora numai 0,8 miliarde euro.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Analistii estimeaza o usoara apreciere a leului saptamana viitoare


Analiştii se aşteaptă ca leul să se menţină în intervalul în care a fost tranzacţionat şi săptămâna trecută, între 3,3750-3,4050 lei/euro, cu o uşoară tendinţă de apreciere a monedei naţionale, în funcţie şi de evoluţia celorlalte monede est-europene.

Economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu se aşteaptă ca luni, leul să se aprecieze uşor şi "să fie tranzacţionat între 3,3780-3,3900 lei/euro, ca urmare a interesului sporit al pieţei pentru decizia Băncii Centrale privind dobânda de politică monetară".Leul s-a apreciat în ultimele trei zile ale săptămânii care se încheie, de la 3,4104 lei/euro, cât era cursul oficial de marţi, la 3,3877 lei/euro, cât afişa BNR vineri (0,66%). Între 26 ianuarie şi 2 februarie leul s-a apreciat cu 0,67% de la 3,4107 la 3,3877 lei/euro, ca urmare a
ordinelor de vânzare de valută forte venite de la investitorii străini care au apreciat şi celelalte monede est-europene.

Pe piaţa monetară, dobânzile au crescut uşor spre finalul săptămânii până la 7,5-8,5% pe an la depozitele overnight (cu scadenţa la 24 ore), ca urmare a scăderii temporare a lichidităţii din piaţă.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

toata lumea are dreptate:))

Tudor83 a scris:toata lumea are dreptate:))

ce vrei sa spui cu asta?

BNR estimeaza o inflatie de 4,6% la sfarsitul anului 2007


BancaNaţională a României (BNR) prognozează că rata inflaţiei va fi de 4,6% la finalul acestui an şi de 4,1% la finalul anului 2008. Cu toate acestea, BNR menţionează că există incertitudini mari privind evoluţia preţurilor produselor alimentare şi ale ţiţeiului, se arată în ultimul raport asupra inflaţiei.

Estimările băncii centrale indică o calmare a inflaţiei în prima jumătate a acestui an, până la 4,3% la finalul primului trimestru şi 4,2% în iunie, însă o reinflamare în trimestrul al treilea, până la 4,7%. La începutul anului viitor, proiecţiile din scenariul BNR prevăd o scădere a inflaţiei până la 4,6% la sfârşitul primului trimestru şi până la 4,1% la jumătatea anului, după care ar urma o uşoară inflamare în trimestrul III al anului 2008,
până la 4,2% la finalul intervalului.

Estimările prevăd o inflaţie uşor mai mică pentru anul 2007 decât erau în raportul anterior al BNR, "în principal datorită efectelor favorabile generate din perspectiva dezinflaţiei de evoluţia anticipată a cursului de schimb al leului, a preţurilor combustibililor şi a celorlalte mărfuri importate, precum şi de reducerea faţă de proiecţia anterioară a dimensiunii
ajustărilor preţurilor administrate", se menţionează în documentul citat.
Efectul factorilor menţionaţi va fi mai mare decât impactul advers al creşterii mai ample faţă de prognoza anterioară a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de persistenţa mai mare a excedentului de cerere în proiecţia curentă, datorată creşterii mai alerte a produsului intern brut (PIB) fată de prognoza anterioară,potrivit estimărilor actuale ale BNR.

Proiecţia ratei anuale a inflaţiei mizează pe o reducere treptată a excedentului de cerere şi o scădere a PIB sub nivelul potenţial începând cu primul trimestru al anului 2008.


Joi, 15 februarie 2007, 17:27

Dezechilibrul extern ameninta Daniel Oanta

Mugur Isarescu le-a explicat deputatilor ca dezechilibrul extern ameninta cresterea economica.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a prezentat in fata parlamentarilor din comisiile economice reunite riscurile macroeconomice generate de cresterea deficitului extern. Oficialul bancar a aratat ca „deteriorarea deficitului de cont curent pune sub semnul intrebarii durabilitatea celor doua procese, cresterea economica si dezinflatia.

Patru mari probleme

Mugur Isarescu a enumerat patru riscuri majore pentru continuarea dezinflatiei, incepind cu majorarea veniturilor considerata inevitabila. Evolutia creditului, expansiunea cheltuielilor publice si, nu in ultimul rind, deficitul contului curent sint alte riscuri. El le-a explicat parlamentarilor ca un deficit extern in crestere ar trebui sa duca la deprecierea monedei nationale, dar cererea de lei este inca foarte ridicata.

Datoria externă a Republicii Moldova s-a majorat cu peste 756 mln USD, pe parcursul ultimilor şase ani

Datoria externă a Republicii Moldova s-a majorat cu 756,61 mln USD (43,8 la sută) în ultimii şase ani şi a atins nivelul de 2 mlrd 482,07 mln USD la finele anului trecut, arată date ale Băncii Naţionale a Moldovei.

Datoria externă totală, care include datoria sectorului guvernamental şi a celui privat, s-a majorat în medie cu 10,1 la sută anual, cu excepţia anilor 2001 şi 2004 când aceasta s-a redus faţă de anii precedenţi cu peste 44 mln USD şi respectiv 39 mln USD. Cea mai mare creştere a datoriei externe s-a produs în anul 2006 când aceasta a sporit faţă de anul precedent cu 402 mln USD (peste 19 la sută).

Potrivit BNM, la finele anului 2006 datoria sectorului guvernamental s-a redus comparativ cu începutul anului 2001 cu circa 100 mln USD (12 la sută) însumând 718,62 mln USD. Totodată, faţă de anul 2005 datoria guvernului a sporit cu peste 9 la sută (60,6 mln USD). La finele anului trecut ponderea datoriei guvernamentale în soldul total al datoriei externe a constituit în jur de 29 la sută.

BASA-Press

Moldovenii care muncesc peste hotare transferă în ţară tot mai mulţi bani

Cetăţenii Republicii Moldova, angajaţi la muncă peste hotare, au transferat în luna ianuarie 2007 în ţară pe canale oficiale 60,28 mln USD, cifră comparabilă cu cea atinsă în primul trimestru 2003.

"Transferurile cresc, astăzi lunar este transferată o sumă ce se apropie de valoarea remitenţelor trimestriale de acum trei ani", constată experţii bancari.

Potrivit statisticilor Băncii Naţionale a Moldovei 41,32 mln USD (peste 70,2 la sută) din volumul total de intrări de valută în prima lună a anului 2007 au fost efectuate prin intermediul sistemelor de transfer rapid. Cel mai mare volum de transferuri a fost efectuat din Federaţia Rusă şi Italia, în timp ce cel mai important operator a fost Western Union, căruia îi revin aproximativ 50% din remitenţe.

În anul 2006, transferurile de valută pe canale oficiale s-a ridicat la 854,6 mln USD, cu 25 la sută peste volumul înregistrat în anul precedent. Cel mai mare volum de intrări a revenit trimestrului IV când în R. Moldova au fost transferată valută în valoare de peste 251 mln USD, inclusiv 189,47 mln USD prin sistemele de transfer rapid, iar cel mai mic rulaj a revenit primului trimestru (149,5 mln USD).

Băncile moldovene efectuează transferuri în numerar prin intermediul sistemelor rapide Western Union, Unistream, SWIFT, Strada Italia, Trabex (Spania), Turciye Express (Turcia), Lider (anterior Vip Money Transfer), Rus Express (Federaţia Rusă), Strada Italia, Bnco Espirito Santo (Portugalia).

Cu o pondere de aproape 20 la sută din PIB a fondurilor, trimise de migranţi în ţară, R.Moldova se plasa pe primul loc în clasamentul Băncii Mondiale, potrivit raportului "Migraţia şi remitenţele: Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică". Ca parte a populaţiei, Moldova este una din cele mai mari ţări sub aspect de emigrare din lume, estimau experţii Băncii Mondiale. Remitenţele considerabile către Moldova au facilitat reducerea sărăciei gospodăriilor casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial.

Volumul transferurilor s-au dublat în ultimii trei ani, iar faţă de anul 1999, când a început să se facă statistica acestor fluxuri au crescut de nouă ori. Remitenţele cresc constant: 1999 - 89,62 mln USD, 2000 - 152,94 mln USD, 2001 - 211,99 mln USD, 2002 - 254,12 mln USD, 2003 - 317,29 mln USD, 2004 - 422,41 mln USD, 2005 - 683,14 mln USD, 2006 - 854,57 mln USD.

Intrările de valută de la cetăţenii R.Moldova ce muncesc peste hotare (la negru sau legal) sunt estimate de experţi locali şi străini la peste 1 miliarde de dolari SUA. Pentru anul 2007 FMI prognozează o majorare a intrărilor de valută până la 1,283 miliarde USD, iar pentru 2008 - 1,411 miliarde USD.

Circa 334 mii persoane din Republica Moldova erau declarate plecate peste hotare la finele anului 2006, ceea ce constituie 21,1 % în totalul populaţiei inactive de 15 ani şi peste, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. La sfârşitul trimestrului II al anului 2006 erau declarate plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru circa 309 mii de persoane. Unii dintre migranţi s-au stabilit sau se vor stabili cu traiul peste hotare.

BASA-Press

Euro a cazut sub pragul de 3,30 lei Daniel Oanta





Moneda europeana s-a depreciat pina la 3,2974 lei, pe fondul vinzarilor masive de valuta din partea nerezidentilor. Deprecierea poate continua si azi, avind in vedere cursul ultimelor tranzactii interbancare.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]Vinzarile masive de valuta din partea bancilor au dus cursul leului la un nou maxim al ultimilor ani, in fata monedei europene. Dealerii valutari din piata spun ca motivele sint legate de dobinzile mari de pe piata monetara, de sentimentul regional pozitiv, toate pe fondul unei lichiditati scazute a pietei.

Aprecierea in cascada a leului a inceput la sfirsitul lunii aprilie, o data cu nevoia de lei a companiilor pentru diverse plati la buget, dar si a bancilor, care trebuie sa-si constituie rezervele minime obligatorii la banca centrala. In deschiderea sedintei valutare de ieri, cotatia euro a coborit sub 3,30 lei, cu mici oscilatii apropiate de acest nivel. „In jurul orei 10.00, au aparut ordine de vinzare de valuta, din partea unor banci off-shore, care au dus cursul pina la cotatii de 3,2980-3,2990 lei. In nici o jumatate de ora, euro a revenit la 3,3000-3,3010 lei/euro. Parerea mea e ca se testeaza acest prag, de 3,3 lei/euro, cursul putind cobori pina la un nivel de 3,28-3,29 lei/euro“, spune Cristi Sporis, dealer al Raiffeisen Bank. Cursul mediu comunicat ieri la prinz de BNR s-a situat la 3,2974 lei pentru un euro. La terminarea sedintei valutare interbancare de ieri dupa-amiaza, euro coborise si mai mult, ajungind la 3,285 lei.

In perspectiva, moneda nationala ar putea inregistra o usoara depreciere, in a doua parte a anului, insa in acest an leul se va aprecia nominal in medie cu circa 4,6 la suta, considera presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu. „Daca luam in considerare valoarea medie prognozata pentru anul 2007, de 3,37 lei/euro, iar nivelul actual de circa 3,31 lei/euro, rezulta ca asteptam o usoara depreciere in partea a doua a anului“, a declarat Ghizdeanu.

Pe piata monetara dobinzile pentru scadentele scurte au urcat ieri din nou la 17-19% pe an, pe fondul lipsei acute de lichiditati. Tensiunea din piata se mai atenuase saptamina trecuta, dupa ce BNR a injectat circa 3 miliarde de lei in piata, insa banii au fost rapid absorbiti. Cursul monedei romanesti in fata euro este la cel mai scazut nivel din octombrie 2002, deprecierea euro survenind in intreaga regiune. Ieri, pe piata poloneza euro a fost cotat la 3,75 zloti, in timp ce la Budapesta cotatiile au oscilat in jurul nivelului 245 forinti/euro.

sursa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Dolarul isi pierde puterea... de cumparare


2007-05-23 16:28



Dolarul american este pe o panta descendenta in raport cu multe monede nationale.

Dupa ce ieri, dolarul canadian a batut recordul ultimilor 30 de ani in raport cu dolarul american, astazi yuanul chinezesc si wonul coreean au atins maxime istorice fata de USD. Depreciere a fost resimtita si in raporturile cu majoritatea monezilor europene, inclusiv euro si lira sterlina.

Singura consolare pe care o are dolarul este ca yenul japonez, moneda nationala a celei de-a doua putere economica mondiala dupa SUA, a atins minimul ultimelor trei luni in raport cu moneda americana. (Mihai Paduraru)

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Vasile Şoimaru:
„Economia Moldovei a intrat în stagnare de tip brejnevist”

Vasile Şoimaru, doctor în ştiinţe economice, fost deputat în primul parlament, este unul dintre luptătorii activi ai mişcării de eliberare naţională şi cofondator al ASEM-ului.

- Domnule Şoimaru, de numele dvs. şi al profesorului Paul Bran este legată fondarea Academiei de Studii Economice, în 1991…

- Şi de numele premierului V. Muravschi, ale altor colegi care credeau pe atunci că R. Moldova independentă, care declarase promovarea reformelor radicale economice spre economia de piaţă, are nevoie, în primul rând, de o înaltă şcoală de studii economice, de specialişti formaţi în condiţii moderne, în aşa fel ca transformările economice să nu rămână pe mâna „arhitecţilor viitorului luminos al comunismului”. ASEM este una din foarte puţinele punţi trainice, construite împreună cu România după Podul de flori din 6 mai 1990.

- Economia moldovenească merge prost. E vorba de o discordanţă între politic şi economic sau de altceva?

- De la preşedinţie plouă torenţial cu ordine şi medalii pentru „realizări deosebite în economie”, dar economia a intrat adânc într-o perioadă de stagnare de tip brejnevist. Dacă conaţionalii noştri din străinătate ar întrerupe pentru 300-400 de zile transferurile băneşti acasă, inclusiv cele destinate construcţiilor ipotecare, urmările pentru economia noastră şi pentru leul nostru ar fi dezastruoase. Guvernanţii roşii sunt preocupaţi de „acumularea primitivă a capitalului” şi nu de reformarea economiei noastre.

- Aţi fost deputat în primul parlament. Puteţi face o comparaţie între primul şi actualul legislativ?

- Pe atunci, puţini deputaţi învăţaseră alfabetul bussinesului politic, foarte rentabil, de altfel. Azi, viceversa, avem puţini care nu cunosc acest alfabet. Interesele populaţiei, în primul rând ale moldovenilor băştinaşi, nu mai contează pentru majoritatea dintre ei.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a dublat

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele şase luni a.c., un deficit în valoare de 372,81 milioane de dolari SUA, în creştere de 2,1 ori faţă de perioada respectivă a anului 2006, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, citate de BASA-press.
Deficitul de cont curent raportat la PIB a constituit 10,7 la sută, faţă de 12,1 la sută în semestrul unu 2006. Deficitul comerţului cu bunuri şi servicii a atins 965,10 milioane USD, ceea ce reprezintă 51,0% din Produsul Intern Brut. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a scăzut de la 50,7% în semestrul unu anul trecut până la 48,1 la sută în şase luni 2007.
Potrivit BNM, excedentele înregistrate la venituri şi transferuri curente au acoperit 61,4 la sută din deficitul comerţului cu bunuri şi servicii. Contul de capital şi financiar s-a încheiat cu un excedent în valoare de 247,14 mln USD, de 2,5 ori mai mare decât în ianuarie-iunie 2006, ce a acoperit 66,3 la sută din deficitul tranzacţiilor curente.
Deficitul contului curent prognozat pentru 2007 este de 8,9 la sută sau 353,5 mln USD.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Rata inflaţiei în Republica Moldova a constituit 1,6%, în luna octombrie

Rata inflaţiei în Republica Moldova a constituit 1,6%, în luna octombrie curent, iar cumulativ pentru 10 luni ale anului curent indicele preţului de consum a crescut cu 10,7%, faţă de luna decembrie trecut, arată datele Biroului Naţional de Statistică (BNS).

Preţurile la produsele alimentare au crescut în octombrie cu 2,4%, la produsele nealimentare preţurile s-au majorat cu 1,4%, iar tarifele la serviciile prestate au fost mai scumpe cu 0,8%.

BNS precizează că dintre produsele alimentare cel mai mult au crescut preţurile la ouă, cu 20,5%, la ulei vegetal, cu 18,6%, fructele proaspete s-au scumpit cu 6,7%, iar strugurii cu tocmai 25,1%. Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-au scumpit cărbunele, cu 3,5%, îmbrăcămintea pentru femei cu 2,1% şi încălţămintea pentru copii cu 1,8%.

De asemenea, în octombrie au crescut cu 10,8% tarifele la aprovizionarea cu apă potabilă, la serviciile de frizerie cu 5,9%, iar cele hoteliere cu 5,4%.

Guvernul şi Banca Naţională au prognozat pentru acest an o inflaţie de până la 10%, după ce în 2006 a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 14,1%.

basa-press