Reglementari bancare in Romania

REGLEMENTARI BANCARE IN ROMANIA
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

- LEGEA BANCARĂ

Legea nr.58/1998 - republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, r.78/24.01.2005, privind activitatea bancara

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României

LEGEA nr.312 din 28 iunie 2004
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 30 iunie 2004)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Rezumat
Banca Naţională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în municipiul Bucureşti, cât şi în alte localităţi din ţară.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele atribuţii ale BNR sunt:
- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
- emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

În îndeplinirea atribuţiilor, BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.

În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri şi instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă monetară şi de creditare a instituţiilor de credit, precum şi mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziţionarea de pe piaţa primară a creanţelor asupra statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piaţa secundară operaţiuni reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanţe asupra sau titluri ale statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat, instituţiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit şi atrage depozite de la instituţii de credit, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.

De asemenea, se interzice Băncii Naţionale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat.

Banca Naţională a României este unica instituţie autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

În cadrul politicii sale monetare şi de curs de schimb, Banca Naţională a României poate acorda instituţiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăşi 90 de zile, garantate cu, dar fără a se limita la:
- titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii Naţionale a României, sau depozite constituite la Banca Naţională a României sau la alte persoane juridice agreate de Banca Naţională a României.
BNR stabileşte condiţiile si costurile de creditare, deschide şi operează conturi ale instituţiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare şi ale altor entităţi, rezidente şi nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naţionale a României.
Conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administraţie, compus din nouă membri, iar conducerea executivă a BNR se exercită de către guvernator, prim-viceguvernator şi de cei doi viceguvernatori. Membrii Consiliului de administraţie al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. În cazul descompletării Consiliului de administraţie, completarea locurilor vacante se face pe funcţia respectivă pe întreaga durată a mandatului. Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului de administraţie se face de către Parlament, dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.

Situaţiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor şi regulilor contabile prevăzute de standardele internaţionale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană şi trebuie să cuprindă: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectaţi de către consiliul de administraţie, pe bază de licitaţie.

La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.

Banca Naţională a României este autorizată să colecteze date şi informaţii statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale legale, asigurând măsuri de protecţie a datelor care se referă la subiecţi individuali - persoane juridice sau fizice - date obţinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.

Membrii consiliului de administraţie şi salariaţii Băncii Naţionale a României sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii nedestinate publicării, de care au luat cunoştinţă în cursul exercitării funcţiilor lor, şi nu vor folosi aceste informaţii pentru obţinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancţionată conform legii. Aceştia sunt obligaţi să păstreze secretul profesional şi după încetarea activităţii în cadrul băncii, orice încălcare fiind sancţionată în condiţiile legii.

Legea pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar

Legea nr. 83 din 21 mai 1997
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

- rezumat -

Prezenta lege stabileşte procedeele de privatizare, dreptul FPS de rezervare a unui număr de acţiuni sau de păstrare a acţiunii nominative de control şi drepturile pe care aceasta le conferă statului. Legea reglementează de asemenea constituirea comisiilor de privatizare a societăţilor bancare şi stabileşte condiţiile pe care membrii acestora trebuie să le îndeplinească.

Plata acţiunilor achiziţionate de la FPS se poate face atât în lei, cât şi în valută. Băncile comerciale nu pot acorda credite pentru plata acestor acţiuni sau pentru achitarea acţiunilor subscrise în cazul majorării de capital social la societăţile bancare ce se privatizează.

Legea stabileşte destinaţia sumelor rezultate din vânzarea acţiunilor gestionate de FPS şi limitează dreptul de proprietate al unui acţionar la 20 la sută din capitalul social total al unei societăţi bancare, cu excepţia instituţiilor financiar-bancare cu reputaţie internaţională, care pot dobândi un procent mai mare. Dobândirea unui procent mai mare de 5 la sută din capitalul social este condiţionată de obţinerea prealabilă a acordului expres al BNR.

Reglementări privind instituţiile financiare nebancare

Ordonanţa nr. 28 din 26 ianuarie 2006 (Titlul I)
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31.01.2006)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Lista întocmită de Banca Naţională a României potrivit prevederilor art.62 (1) Ordonanţa Guvernului nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar - fiscale
Publicarea listei are drept scop facilitarea reorganizării entităţilor potrivit prevederilor legale iar înscrierea în această listă nu echivalează cu înscrierea în registrele ce vor fi deschise şi ţinute de Banca Naţională a României.Lista este structurată în 6 secţiuni, corespunzător activităţilor de creditare prevăzute la art.7 din Ordonanţă
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Norma nr. 2 din 20 aprilie 2006 privind capitalul minim al instituţiilor financiare nebancare,
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 3.05.2006
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Norma nr. 3 din 20 aprilie 2006 privind Registrul general, Registrul special şi Registrul de evidenţă,
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 3.05.2006)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Norma nr. 4 din 20 aprilie 2006 privind procedura de notificare şi înregistrarea în registre a instituţiilor financiare nebancare,
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 3.05.2006
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Ordinul BNR nr. 3 din 17 iulie 2006
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 26.07.2006)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Regulamentul valutar

Regulamentul nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar şi normele aferente
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Rezumat

Potrivit Statutului său, Banca Naţională a României stabileşte şi urmăreşte aplicarea regimului valutar pe teritoriul României.
STABILIREA REGIMULUI VALUTAR
Principalele atribuţii ale BNR:
- Elaborează şi aplică politica de curs de schimb;
- Elaborează balanţa de plăţi şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a ţării;
Privitor la cursul de schimb:
- stabileşte cursul de schimb al monedei naţionale pentru operaţiuni proprii pe piaţa valutară;
- calculează şi publică cursurile de schimb medii ale pieţei valutare în scop statistic;
- cursul de schimb al pieţei valutare interbancare este determinat liber în raport cu cererea şi oferta de valută;
Păstrează şi administrează rezervele internaţionale ale statului.

REGIMUL VALUTAR DIN ROMÂNIA
Este stabilit prin Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2005, modificat şi completat de Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2005, Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2006 şi Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 5/2006.
România a acceptat - prin notificarea din 25 martie 1998 - obligaţiile stipulate la art. VIII, secţiunile 2, 3 şi 4 din Statutul FMI, respectiv:
angajamentul autorităţilor de a elimina restricţiile privind operaţiunile de cont curent; neintroducerea altor restricţii în viitor;crearea condiţiilor cât mai favorabile relansării reformei economice;politica valutară să nu sufere modificări semnificative.
P
REVEDERI DE BAZĂ ALE REGULAMENTULUI PRIVIND REGIMUL VALUTAR
I. Drepturi ale rezidenţilor şi nerezidenţilor

Rezidenţii şi nerezidenţii:
- pot dobândi, deţine şi utiliza orice active financiare exprimate în valută şi în monedă naţională ("full retention");
- pot deschide şi menţine conturi în valută şi în monedă naţională, la instituţii de credit sau la alte instituţii asimilate acestora, după caz;
- pot efectua în mod liber şi fără restricţii operaţiuni valutare curente şi de capital;
- nerezidenţii pot repatria şi transfera activele financiare deţinute în România.

II. Accesul pe piaţa valutară
Accesul rezidenţilor şi nerezidenţilor cu ordine de vânzare/cumpărare de valută este liber pentru toate operaţiunile valutare;
Convertibilitatea operaţiunilor, atât cele de cont curent, cât şi cele de cont de capital, este asigurată atât pentru rezidenţi, cât şi pentru nerezidenţi;
Operaţiunile de vânzare/cumpărare de valută se pot efectua numai prin intermediari ai pieţei valutare;
Cumpărarea/vânzarea de valută de către persoanele fizice rezidente prin casele de schimb valutar şi instituţii de credit este nelimitată.

III. Operaţiuni valutare de capital
Începând cu data de 1 septembrie 2006 toate operaţiunile valutare de capital au fost liberalizate. În scopul evidenţei statistice, operaţiunile de capital din care rezultă obligaţii externe derivând din angajamente cu termene mai mari de 1 an, altele decât cele de natura datoriei publice externe, se înregistrează la Banca Naţională a României în "Registrul datoriei private externe a României".

IV. Încasări şi plăţi între rezidenţi
Încasările şi plăţile între rezidenţi se pot efectua:
- în monedă naţională - pentru operaţiunile care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii;
- în monedă naţională şi în valută - pentru operaţiunile care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, exceptate prin regulamentul privind regimul valutar:
Persoanele juridice - pentru operaţiuni decurgând din contracte de comerţ şi prestări de servicii externe efectuate în comision, contracte de subantrepriză în acţiuni de cooperare economică internaţională sau din contracte de export al unor obiective complexe şi al unor produse cu ciclu lung de fabricaţie, contracte de furnizare de bunuri şi prestări de servicii aferente contractelor externe;
Persoanele fizice - pentru operaţiuni valutare între acestea, cu caracter ocazional;
Persoanele fizice şi juridice şi alte entităţi - pentru operaţiuni stipulate de prevederi legale exprese; pentru operaţiuni decurgând din organizarea şi/sau prestarea de servicii externe (transport, turism); pentru operaţiuni decurgând din contracte externe de prelucrare în regim "lohn"; pentru operaţiuni care decurg din acte de comerţ derulate în porturi, în "zonele libere" din aeroporturi şi punctele de trecere a frontierei de stat, în trenuri internaţionale, aeronave şi nave - pe parcurs extern; pentru operaţiuni efectuate în străinătate.
- pentru operaţiunile care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii.

V. Controlul valutar
Trebuie declarate la autorităţile vamale instrumentele de plată în valută şi în monedă naţională sub formă de numerar, care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 000 EUR/persoană /călătorie.

VI. Cuprinsul reglementărilor valutare
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.4/01.04.2005 privind regimul valutar este structurat în aşa numitul "corp" al regulamentului care conţine 5 capitole şi 2 anexe, precum şi un număr de 3 norme date în aplicarea regulamentului, astfel:
Capitolul I - Dispoziţii generale
Capitolul II - Regimul valutar
Capitolul III - Măsuri de salvgardare
Capitolul IV - Dispoziţii comune
Capitolul V - Dispoziţii finale
Anexa nr. 1: - Nomenclatorul operaţiunilor valutare;
Anexa nr. 2: - Categorii de rezidenţi care pot efectua operaţiuni în valută
Norma nr. 3/2005 privind funcţionarea pieţei valutare interbancare;
Norma nr. 4/2005 privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar;
Norma nr. 6 /2005 privind importul şi exportul fizic de instrumente de plată sub formă de numerar.

ALINIEREA LA LEGISLAŢIA UE
Regulamentul privind regimul valutar transpune în totalitate prevederile Tratatului European referitoare la liberalizarea mişcărilor de capital şi la stabilirea măsurilor de salvgardare privind operaţiunile valutare, care pot fi luate în cazul în care apar variaţii semnificative ale lichidităţii interne şi dezechilibre semnificative ale balanţei de plăţi;
Definirea operaţiunilor valutare curente şi de capital, precum şi nomenclatorul acestora sunt armonizate cu directivele UE;
Definirea operaţiunilor curente este în linii generale pusă de acord cu prevederile art. XXX din Statutul FMI.

Reglementări ale pieţei monetare

REGULAMENTUL nr.1 din 30 martie 2000privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de Banca Naţională a României şi facilităţile permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili (contrapartidelor eligibile)

- rezumat -
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.142 din 5 aprilie 2000)
rezumatul prezentat include modificările aduse prin reglementări ulterioare

În temeiul Legii bancare şi al Legii privind Statutul BNR, Banca Naţională a României a emis prezentul regulament, prin care sunt stabilite:
- tipurile operaţiunilor de piaţă monetară şi condiţiile în care banca centrală efectuează asemenea operaţiuni cu băncile;
- facilitatea de creditare, respectiv condiţiile de acordare a creditelor lombard şi modul de garantare a acestora;
- facilitatea de depozit şi condiţiile de acceptare a depozitelor constituite de bănci la Banca Naţională a României.
Operaţiunile de piaţă monetară se execută la iniţiativa băncii centrale şi implică următoarele tranzacţii:
- cumpărări/vânzări reversibile - repo/reverse repo - de active eligibile pentru tranzacţionare;
- acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare;
- vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare;
- emitere de certificate de depozit;
- swap valutar;
- atragere de depozite.
Activele eligibile pentru tranzacţionare şi pentru garantare sunt titlurile de stat, certificatele de depozit emise de Banca Naţională a României, precum şi alte categorii de active eligibile negociabile, stabilite în baza unei hotărâri a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

Participanţii eligibili (contrapartidele eligibile) sunt băncile, băncile de credit ipotecar, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de economii pentru domeniul locativ, persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine.

Scadenţa operaţiunilor de piaţă monetară nu poate fi mai mare de 90 zile calendaristice, cu excepţia emiterii de certificate de depozit, pentru care scadenţa maximă este de un an.

Regulamentul stabileşte modul de desfăşurare a operaţiunilor de piaţă monetară prin intermediul licitaţiei, etapele operaţionale ale procedurii de licitaţie, respectiv anunţarea licitaţiei şi modul de realizare a acesteia, condiţiile şi modul de transmitere a ofertelor de participare la licitaţie de către participanţii eligibili, metodele de alocare şi anunţarea rezultatelor.

Prin facilităţile permanente - facilitatea de creditare şi facilitatea de depozit - participanţii eligibili pot obţine lichiditate pe termen foarte scurt, respectiv îşi pot valorifica excesul de lichiditate, prin constituirea de depozite la Banca Naţională a României.

Regimul rezervelor minime obligatorii (RMO)

este reglementat juridic prin Regulamentul nr. 6 din 24/07/2002, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 01/08/2002 şi printr-o serie de reglementările ulterioare
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Rezervele minime obligatorii (RMO) constituie unul dintre principalele instrumente folosite de BNR în promovarea politicii sale monetare.

RMO sunt disponibilităţi băneşti ale băncii/casei centrale a cooperativelor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la BNR.

Instituţiile de credit sunt obligate să constituie RMO proporţional cu pasivele deţinute (anumite elemente precum fondurile atrase de la BNR, capitalurile proprii, etc, fiind exceptate).

Cuantumul rezervelor minime obligatorii se stabileşte diferenţiat, funcţie de natura pasivelor, monedă, scadenţă şi alte condiţii specifice.

Modul de remunerare al rezervelor minime obligatorii se precizează diferenţiat, pentru conturile exprimate în moneda naţională, în EUR şi respectiv în USD.

Centrala Riscurilor Bancare

Regulamentul nr.4/2004 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscurilor Bancare
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.739 din 16.08.2004)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Rezumat:
Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei instituţii de credit din sistemul bancar românesc faţă de acei debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma limită de raportare sau restantele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, înregistrate in restituirea creditelor de către persoanele fizice fata de care instituţiile de credit înregistrează o expunere mai mica de 20 mii RON, precum si a informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.

Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare este organizată în patru registre:

- Registrul central al creditelor (RCC) conţine informaţii de risc bancar raportate de instituţiile de credit şi este actualizat lunar;
- Registrul creditelor restante (RCR) conţine informaţii de risc bancar referitoare la abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii şapte ani şi este alimentat lunar de Registrul central al creditelor;
- Registrul grupurilor de debitori (RGD) conţine informaţii despre grupurile de persoane fizice si/sau juridice care reprezintă un singur debitor si este alimentat lunar de Registrul central al creditelor;
- Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conţine informaţii despre fraudele cu carduri produse de către posesori raportate de instituţiile de credit si este actualizat on-line
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Utilizatorii informaţiilor existente în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sunt persoanele declarante şi Banca Naţională a României. Persoanele declarante sunt instituţiile de credit si societăţile de credit ipotecar in conformitate cu prevederile art.19 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.200/2002 privind societăţile de credit ipotecar, aprobata prin Legea nr.330/2003.

Schimbul de informaţii de risc bancar se realizează electronic prin Reţeaua de Comunicaţii Interbancară.
Raportările efectuate de persoanele declarante conţin următoarele informaţii:
- datele de identificare a debitorilor faţă de care instituţia înregistrează o expunere mai mare sau egală cu limita de raportare;
- informaţii privind fiecare din creditele şi angajamentele de care debitorul beneficiază: tipul creditului, termenul de acordare, tipul garanţiei, serviciul datoriei, data acordării şi data scadenţei, suma acordată, suma datorată utilizata si suma datorata neutilizată la momentul raportării, suma restantă;
- informaţii privind persoanele fizice care nu îndeplinesc condiţia de limita de raportare si înregistrează restante mai mari de 30 zile;
- informaţii privind grupurile de persoane fizice si/sau juridice care reprezintă un singur debitor: denumire grup, cod grup, componenta grup;
- informaţii privind fraudele cu carduri produse de posesori: date identificare posesor card, tip card, valuta, data constatării fraudei, suma fraudata.
Difuzarea informaţiilor de Centrala Riscurilor Bancare către persoanele declarante se face în două moduri:
rapoarte lunare care cuprind informaţii privind toţi debitorii pe care persoana declaranta i-a raportat în luna respectivă, cu toate informaţiile disponibile la Centrala Riscurilor Bancare referitoare la creditele şi angajamentele de care debitorul a beneficiat de la toate instituţiile de credit, fără a se preciza identitatea instituţiilor creditoare (situaţia riscului global);
ca răspuns la interogările (cereri de consultare) on-line în care persoanele declarante pot solicita două tipuri de informaţii: situaţia riscului global şi situaţia creditelor restante (pe o perioadă de 7 ani).
Trebuie precizat că pentru debitorii raportaţi de persoanele declarante, informaţiile sunt furnizate necondiţionat, în timp ce, pentru clienţii - debitori potenţiali, accesul persoanelor declarante este condiţionat de obţinerea prealabilă a acordului clientului respectiv.

Sisteme similare de gestiune a informaţiilor de credit funcţionează cu succes în ţări din Uniunea Europeana cu un grad ridicat de intermediere financiara, cum sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Spania, etc.

Centrala Incidentelor de Plăţi

[i]REGULAMENTUL nr.1 din 23 februarie 2001 (modificat şi completat de Circularele nr.21/ 2002, nr.15/2004 şi Regulamentul nr. 7/26.07.2005) privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi
(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 9 martie 2001, nr. 521 din 18 iulie 2002, nr. 689 din 30 iulie 2004 şi respectiv nr. 683 din 29 iulie2005[i]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).
Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor.

Baza de date a CIP este organizată în două fişiere:
1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente:
Fişierul naţional de cecuri (FNC),
Fişierul naţional de cambii (FNCb),
Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi
2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP.
Fişierul naţional al persoanelor cu risc colectează informaţiile privind incidentele de plăţi majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipseşte o menţiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise "la purtător", cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicţie bancară, cambii scontate fără a exista creanţa cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice nu pot fi şterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniţiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanţe judecătoreşti.

Interdicţia bancară este regimul impus de către bancă unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de 1 an începând cu data înregistrării la CIP a unui incident de plată major şi asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont care le generează în sistemul bancar.

În baza informaţiilor recepţionate de CIP de la persoanele declarante, aceasta are obligaţia:
- transmiterii unei Declaraţii privind interdicţia bancară de a emite cecuri tuturor centralelor băncilor, care au obligaţia să distribuie această informaţie în propriul sistem intrabancar;
- transmiterii unei Declaraţii de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor către centrala băncii plătitoare, pentru a preveni decontarea unui astfel de cec, cambie sau bilet la ordin, în eventualitatea prezentării acestuia la plată de către o persoană de rea credinţă.
Centrala băncii sau unitatea bancară teritorială unde respectiva persoană fizică sau juridică are cont deschis are obligaţia recuperării formularelor de cec necompletate sau greşit completate eliberate anterior, cu excepţia cecurilor utilizate pentru retragerea de numerar. În cazul în care nu recuperează toate formularele de cec necompletate sau greşit completate, trebuie să le anuleze şi să transmită această informaţie la CIP, într-un interval de maximum 15 zile calendaristice de la data emiterii Declaraţiei CIP privind interdicţia bancară.

Valorificarea informaţiilor înregistrate în FNIP şi în FNPR se va face astfel:
a) de către bănci şi Banca Naţională a României, în mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont;
b) de către CIP, din proprie iniţiativă în scopul apărării interesului public, prin transmiterea către Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Ministerul de Interne cu unităţile lor teritoriale de informaţii din evidenţele proprii sau prin publicarea acestor informaţii în Mass-media;
c) de către instanţele judecătoreşti, instituţiile menţionate la lit. b), alte instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control, precum şi de către Mass-media, pe baza datelor solicitate CIP;
d) de către persoanele fizice sau juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a) - c), prin intermediul băncilor;
e) de către instituţii din străinătate similare CIP, pe baza datelor privind incidentele de plăţi pe care CIP le furnizează din proprie iniţiativă sau la cererea acestora.
Înaintea încheierii unei afaceri cu un partener, o firmă poate consulta, prin intermediul unei bănci, baza de date a CIP, pentru a vedea dacă pe numele potenţialului partener sunt înregistrate incidente de plăţi cu cecuri, cambii sau bilete la ordin. În funcţie de răspunsul primit de la CIP, respectiva firmă este în măsură să aprecieze dacă mai dă curs sau nu colaborării cu acel partener.

Consultarea bazei de date se poate face de către un comerciant, prin intermediul unei bănci, înainte de a primi un cec de la clientul său în schimbul mărfurilor vândute. În acest caz, comerciantul poate afla dacă seria şi numărul cecului pe care ar urma să-l primească face parte dintr-un set de instrumente de plată avizate de B.N.R. sau dacă nu cumva respectivul cec a fost declarat anterior la CIP ca pierdut/furat/distrus sau retras din circulaţie.

La emiterea unei cambii beneficiarul poate consulta baza de date a CIP pentru a solicita informaţii privind obligatul cambial principal, respectiv trasul. Beneficiarul poate accepta să acorde un credit comercial trăgătorului dacă până la data emiterii cambiei trasul (persoana desemnată în titlu a plăti pentru trăgător) nu a generat incidente la plata cu alte titluri de credit. Aceeaşi atitudine prevăzătoare o poate avea beneficiarul unui bilet la ordin faţă de subscriitor sau beneficiarul unui cec faţă de trăgător.

Informaţiile înscrise în FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, alături de analizele specifice efectuate de bănci, pot contribui la fundamentarea deciziei de acordare a unui credit sau de deschidere de cont curent pentru un nou client.

Norme BNR nr. 11 din 8 sept. 2005
privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută
Publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 16 septembrie 2005

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Banca Naţională a României emite prezentele norme.
Art. 1.
Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române şi sucursalelor instituţiilor de credit străine, autorizate să funcţioneze pe teritoriul României şi reglementează gradul de concentrare a expunerilor din credite în valută.
Art. 2.
(1) Expunerea unei instituţii de credit din credite în valută acordate persoanelor fizice şi juridice altele decât instituţiile de credit, înainte de deducerea provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depăşi 300% faţă de fondurile proprii, în cazul instituţiilor de credit, persoane juridice române, sau faţă de capitalul iniţial, în cazul sucursalelor instituţiilor de credit străine, determinate pentru luna anterioară celei pentru care se efectuează raportarea.
(2) Procentul de la alin. 1 va fi respectat atât la nivel individual, cât şi la nivel consolidat, corespunzător activităţii desfăşurate pe teritoriul României.

(3) Fondurile proprii şi capitalul iniţial se vor determina potrivit prevederilor Normelor Băncii Naţionale a României nr. 11/2003 privind supravegherea pe bază individuală şi consolidată a fondurilor proprii.

(4) La determinarea expunerii care face obiectul prevederilor de la alin. 1 nu se vor lua în calcul expunerile din credite în valuta acordate acelor persoane juridice şi fizice care sunt acoperite în mod natural la riscul valutar ("hedged borrowers") care induce risc de credit instituţiilor de credit finanţatoare.

(5) Se consideră că o persoană este acoperită în mod natural la riscul valutar în cazul în care aceasta generează fluxuri de numerar nete pozitive în valută cotată, care să permită rambursarea la termen a fiecărei rate de credit (principal şi dobândă).
Intrările de numerar vor fi ajustate în funcţie de gradul de certitudine şi de caracterul de permanenţă al acestora.

Art. 3.
Depăşirea procentului stabilit la art. 2 alin. 1 se deduce din fondurile proprii/capitalul iniţial aferente lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
Art. 4.
(1) Instituţiile de credit trebuie să dispună de politici, proceduri şi sisteme informaţionale adecvate care să permită identificarea, evaluarea şi monitorizarea expunerilor din credite în valută astfel încât să se asigure respectarea în permanenţă a prevederilor art. 2 alin. 1, 2, şi 4.
(2) Procedurile interne de creditare ale instituţiilor de credit vor fi astfel modificate/completate încât să asigure atât conformarea cu prevederile art. 2 alin. 5, cât şi modul de întocmire şi păstrare a documentaţiei aferente.

(3) Instituţiile de credit urmează a se conforma cu prevederile alin. 1 şi 2 de la data intrării în vigoare a prezentelor norme.

Art. 5.
(1) Instituţiile de credit care la data intrării în vigoare a prezentelor norme înregistrează depăşiri ale procentului prevăzut la alin. 1 al art. 2 se vor încadra în respectiva limită într-o perioadă ce va fi stabilită de Banca Naţională a României cu luarea în considerare a scadenţelor stabilite în contractele de credit valabile la data intrării în vigoare a prezentelor norme.
(2) Pe perioada prevăzută la alin.1, instituţiile de credit nu mai pot acorda noi credite în valută sau suplimenta pe cele deja acordate, cu excepţia celor acordate categoriei de clienţi prevăzute la art. 2 alin. 4.

(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, instituţiile de credit vor transmite Direcţiei Supraveghere planul de acţiuni, ce urmează a fi aprobat de Banca Naţională a României, în vederea conformării cu prevederile prezentelor norme.

(4) Până la aprobarea planului de acţiuni, precum şi în cadrul perioadei prevăzute la alin.1 nu sunt aplicabile prevederile art. 3.

(5) În cazul în care, în perioada prevăzută la alin.1 se înregistrează, cu ocazia raportărilor lunare, un nivel al procentului calculat conform prevederilor alin.1 de la art.2 mai mare decât cel stabilit prin planul de acţiuni aprobat de Banca Naţională a României, suma reprezentând depăşirea va fi dedusă din fondurile proprii/capitalul iniţial aferente lunii pentru care se întocmeşte raportarea.

Art. 6.
Direcţia Supraveghere va monitoriza acţiunile întreprinse de instituţiile de credit, inclusiv pe perioada prevăzută la art.5 alin.1, în vederea conformării cu prevederile prezentelor norme.
Art. 7.
(1) Instituţiile de credit vor raporta, lunar, în termen de cel mult 17 zile calendaristice de la finele lunii pentru care se face raportarea, nivelul expunerilor din credite în valută acordate, cu defalcare pe persoane fizice şi persoane juridice, care nu sunt acoperite în mod natural la riscul valutar, precum şi nivelul expunerilor din credite în valută acordate, cu defalcare pe persoane fizice şi persoane juridice, care sunt acoperite în mod natural la riscul valutar ("hedged borrowers"). Raportarea se va efectua letric, în echivalent lei.
(2) Prima raportare va fi efectuată cel târziu la sfârşitul lunii în care intră în vigoare prezentele norme, pentru expunerile din creditele în valută existente în sold la sfârşitul lunii precedente intrării în vigoare a prezentelor norme.

(3) Direcţia Supraveghere poate solicita instituţiilor de credit orice informaţii suplimentare pe care le consideră relevante pentru scopul supravegherii gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută. Formularul de raportare, modalitatea şi termenul de transmitere pentru informaţiile suplimentare vor fi stabilite şi comunicate de Direcţia Supraveghere.

Art. 8.
Nerespectarea prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 200/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 9.
Banca Naţională a României poate modifica, prin circulară, procentul prevăzut la alin. 1 al art. 2.
Art. 10.
Prezentele norme intră în vigoare la 10 zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Norme privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice

NORMA nr.10 din 27 iulie 2005, privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 29 iulie 2005)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
modificată prin NORMA nr.20 din 13 septembrie 2006(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 22 septembrie 2006)
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

NORMA privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar

NORMA nr. 13/ 2006


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

NORMA privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit

NORMA nr. 14/ 2006

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

NORMA nr. 17 din 17 septembrie 2002
publicată în M.O. nr. 700/25.09.2002
privind raportarea statistică la Banca Naţională a României a operaţiunilor valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

În baza dispoziţiilor art. 12 şi 51 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art.38 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art.50 din Legea nr. 101/1998, cu modificările şi completările ulterioare,

Banca Naţională a României emite prezenta normă:
Art.1.
În sensul prezentei norme, constituie operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung, dacă nu sunt operaţiuni de natura datoriei publice externe, următoarele operaţiuni:
credite şi împrumuturi financiare cu termen mai mare de un an, primite de rezidenţi de la nerezidenţi, constând din finanţări rambursabile pe bază contractuală cum ar fi creditul/împrumutul financiar standard, creditul sindicalizat, linia de finanţare, operaţiunile de leasing financiar, creditul ipotecar şi de consum şi altele asimilate acestora;
credite legate de comerţul internaţional, cu termen mai mare de un an, primite de rezidenţi de la nerezidenţi, respectiv credite contractate în cadrul operaţiunilor de comerţ internaţional cu bunuri şi servicii, inclusiv efectuarea plăţilor în rate pe faze de execuţie, la solicitarea furnizorilor de bunuri şi servicii sau efectuarea plăţilor la un anumit termen de la livrarea bunului/prestarea serviciului, indiferent dacă s-au emis sau nu efecte de comerţ, rescadenţarea unor astfel de plăţi, precum şi finanţarea unor astfel de credite de către un terţ;
tranzacţionarea primară a titlurilor de credit cu scadenţă iniţială mai mare de un an (obligaţiuni şi alte instrumente financiare cu venit fix) emise de rezidenţi pe o piaţă de capital străină.
Art.2.
(1) Toate persoanele juridice şi fizice rezidente care au încheiat contracte cu nerezidenţi pentru operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung au obligaţia să notifice operaţiunile respective prin transmiterea la Banca Naţională a României - Direcţia statistică a Formularului F1 "Notificare la Banca Naţională a României" , prezentat în anexa nr. 1 şi a Formularului F2 "Scadenţarul tragerilor, al rambursărilor de capital şi al plăţilor de dobândă şi comisioane", prezentat în anexa nr. 2, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta normă.
(2) Persoanele juridice şi fizice care, potrivit alin. (1), au notificat operaţiuni valutare de capital au în continuare obligaţia notificării la Banca Naţională a României - Direcţia statistică a schimbării sediului social, rezilierii contractului şi a modificării, faţă de notificarea iniţială, a creditorului, a debitorului şi a valorii creditului, pe toată durata derulării operaţiunii notificate, prin transmiterea, în termen de 15 zile, a unui Formular F1 completat în mod corespunzător. Schimbarea de debitor se notifică de către debitorul cedent, noul debitor preluând în continuare obligaţiile de notificare sau de raportare în legătură cu angajamentul extern respectiv.

(3) Pentru elaborarea de statistici privind datoria privată externă a României, instituţiile de credit (bănci, sucursale ale băncilor străine, case centrale ale cooperativelor de credit) au obligaţia să transmită trimestrial la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, până în data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului, situaţia debitorilor, persoane juridice şi fizice rezidente, care derulează operaţiuni de această natură fără a avea numărul de înregistrare din Registrul datoriei private externe (prezentată în anexa nr. 4), identificator atribuit de Banca Naţională a României în baza notificării conform alin. (1). Anexa nr. 4 face parte integrantă din prezenta normă.

Art.3.
(1) Persoanele juridice şi fizice selecţionate de către Banca Naţională a României, pe criterii de eşantionare statistică, ca titulare de contracte privind angajamente externe reprezentative pentru evaluarea datoriei private externe a României, la solicitarea letrică a Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, au obligaţia să raporteze date privind derularea acestor operaţiuni. Raportarea se va efectua potrivit Formularului F3 "Raportare statistică privind operaţiunile valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung", prezentat în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta normă.
(2) Persoanele juridice şi fizice menţionate la alin. (1) vor notifica la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, în termen de 15 zile de la producerea lor, toate modificările survenite în "Scadenţarul tragerilor, al rambursărilor de capital şi al plăţilor de dobândă şi comisioane" faţă de situaţia notificată iniţial, prin transmiterea a câte unui nou Formular F2 ori de câte ori survin astfel de modificări.

Art.4.
Persoanele juridice şi fizice care, la data intrării în vigoare a prezentei norme, se află în curs de raportare la Banca Naţională a României a operaţiunilor valutare de natura datoriei private externe au obligaţia continuării raportării statistice numai dacă sunt solicitate letric de către Banca Naţională a României, conform art. 3, iar cele care nu sunt solicitate se vor conforma numai obligaţiilor prevăzute la art. 2.
Art.5.
(1) Răspunderea pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise revine persoanei juridice sau fizice rezidente care a contractat operaţiunea de natura datoriei private externe.
(2) Nerespectarea prevederilor prezentei norme intră sub incidenţa art.60 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 69 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.6.
Prezenta normă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CIRCULARA nr. 3 din 1 februarie 2002
privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României valabil în luna februarie 2002
Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 5 februarie 2002

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Având în vedere prevederile Legii nr.101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi ţinând seama de evoluţiile macroeconomice şi monetare recente, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

1. Începând cu data de 1 februarie 2002 se abrogă prevederile privind taxa oficială a scontului din Circulara Băncii Naţionale a României nr.11/1998 privind ratele dobânzilor practicate de Banca Naţională a României.

2. Începând cu aceeaşi dată se va calcula lunar rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care va fi anunţată public în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, prin circulare ale Băncii Naţionale a României.

3. Pentru luna februarie 2002, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 34,6 la sută pe an

REGULAMENTUL nr.2 din 17 februarie 2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România

(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 25 februarie 2004)

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]