Câtă cultură are preşedintele ţării?

o meditatie destul de interesanta...

Câtă cultură are preşedintele ţării?

Nu vi se pare ciudat faptul că un om se opinteşte să construiască o ţară, fără a avea măcar noţiuni generale despre istoria, cultura şi spiritualitatea acestei ţări?...

Îmi pot imagina uşor că, rugându-l, de pildă, pe noul preşedinte al Franţei, Sarkosy (ca şi pe predecesorii săi), să recite ceva din Hugo ori Baudelaire, el ar face-o fără mari eforturi. Tot astfel cum preşedintele Greciei Papulias ar recita lejer din Iliada ori Odiseea lui Homer. Mă tem, însă, că rugându-l pe Voronin să-şi amintească ceva din Vasile Alecsandri, de pildă, el ar recita „Белеет парус одинокий”.
Mă mai tem că Voronin nu ar şti să rostească măcar patru-cinci nume de cronicari şi clasici ai literaturii noastre şi sunt convins că liderul RM nu ştie cine a scris nuvela „Alexandru Lăpuşneanu” ori romanul „Geniu pustiu”.
Câte nume de domnitori moldoveni ar fi în stare să rostească omul acesta şi ce ştie el despre ei? Poate ar zice ceva despre Ivan cel Groaznic şi Alexandr Nevski... Câte lucruri ne poate spune despre cel a cărui statuie o omagiază cu tot felul de ocazii, adică despre Ştefan cel Mare? Mă tem că ar prefera să povestească mai curând despre memorialul sovietic de la Şerpeni decât despre Ştefan cel Mare.
Cunoştinţele preşedintelui nostru în materie de literatură, cultură şi istorie naţională se opresc undeva la nivelul unui elev de clasa a patra.
Or, acest „elev de clasa a patra” vrea să ne înveţe cultură, istorie, construcţie de ţară. Acest cetăţean ne închide drumul spre limba română şi valorile româneşti, obligându-ne să considerăm artă şi cultură adevărată numai ceea ce îi place lui, şi anume: Kobzon, Baskov, Tătaru, Druţă, Burghilă, Bieşu, Kirkorov şi Andrei Lupan.
V-o imaginaţi pe doamna Anghela Merkel bruind contactele oamenilor de cultură germani cu cei austrieci sau blocând accesul tinerilor germani la studii în aceeaşi Austrie pe motiv că toate astea ar submina statalitatea Germaniei?... Sunt sigur, însă, că ştiţi ce ar zice cancelarul german, dacă ar auzi că un Voronin procedează de o asemenea manieră.
Există atâţia scriitori valoroşi la Chişinău care, atunci când iau loc la masa de scris, nu au alt gând decât acela de a scrie o carte bună. Lui Voronin i se năzare că orice scriitor basarabean care se aşază la masa de scris, vrea să producă un tratat anti-moldovenesc. Iată de ce banii pentru cultură nu ajung niciodată la aceşti scriitori, ci numai la „terminatora” bunului gust Lenuţa Burghilă.
Dacă ne-am imagina, la Berlin, o Alee a Clasicilor Literaturii Germane, oare cum le-am putea închide drumul acolo austriacului Robert Musil sau elveţianului Fridrich Durrenmat, aşa cum Voronin îi închide drumul lui Liviu Rebreanu pe Aleea Clasicilor la Chişinău? Şi încă cele trei ţări – Germania, Austria şi Elveţia au fiecare în parte un potenţial literar semnificativ, încât şi-ar putea avea propriile alei ale clasicilor. Ce poate avea, însă, Moldova? O Alee cu Petrea Cruceniuc şi Ion Canna? Ce suntem noi fără contribuţia unui Liviu Rebreanu, de pildă, la îmbogăţirea limbii române şi fertilizarea gândirii artistice pe aceste pământuri?
Mă întreb, ce poate discuta omul acesta cu demnitarii europeni, între rundele de negocieri, la recepţii, atunci când fiecare dintre ei se laudă cu ce au mai deosebit în ţările lor, inclusiv cu iniţiative culturale, fenomene artistice, spectacole, concerte, expoziţii. Ştiţi ce ar putea să le spună Voronin? El s-ar lăuda, de pildă, cu faptul că le-a cerut pictorilor care decorează Mănăstirea Căpriana, aşa cum îmi mărturiseau aceştia, să o decoreze „ca pe Capela Sixtină de la Vatican, care lui tare i-a plăcut”.
...În altă ordine de idei, înţeleg foarte bine că un şef de stat nu este obligat să fie un erudit, să cunoască totul despre istoria şi cultura ţării sale. Aceeaşi istorie ne învaţă că au existat destui suverani, care s-au priceput la muzică şi la arte plastice, dar ca diriguitori de ţară au fost nuli.
Problema, deci, este alta. Dacă un şef de stat este un bun economist sau un bun manager, sau un bun negociator, foarte bine, să-şi pună în valoare aceste talente spre binele concetăţenilor săi, iar acolo unde el nu se consideră bun, să-i lase pe experţi să-şi spună cuvântul. Dacă Voronin a fost capabil, spre deosebire de predecesorii săi, să-i asigure mamei mele, ca şi atâtor altor pensionari, o pensie, aşa mică cum este, foarte bine, s-o facă aşa înainte, să se ocupe vârtos de probleme sociale.
Dar când omul crede că se pricepe la de toate şi vrea să-şi impună voinţa sau, mai bine zis, ignoranţa sa în domenii departe de priceperea lui, atunci ne dăm seama că ne aflăm în faţa unei manifestări crase de marasm.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]



Temă electorală'

"Mata ai spus că poate e campanie electorală. Da, preşedinţii României fiind aleşi direct de popor, ţin cont şi de acest lucru, pentru că undeva 10-12% de români, din acei români care până în 1940 au avut proprietate, au avut pământ aici în Moldova, neamurile lor, rudele, nepoţii mai ţin cont că, dacă se întâmplă Marea Unire, atunci ei pot să revină la acest pământ, la această proprietăţii."

"Această temă în campaniile lor electorale se prelucrează, acumulează voturi pentru acei care strigă mai tare că noi vrem unire cu Basarabia. Eu am un statut pe care nu-l mai pot schimba – de românofob - care nu este adevărat... Eu nu am nici o fobie faţă de nici un fel de naţie, faţă de nici un popor, faţă de nici un fel om...Categoric, niciodată, indiferent de culoare, de limbă, religie, de nu ştiu ce..."

" Dar eu sunt pus în situaţia de a fi preşedintele Republicii Moldova, stat independent şi suveran şi eu sunt obligat să apăr interesul ţării mele. Dar nu să merg orb, luat de mână de cineva, la propunerile ba de la Est, ba de la Vest..."

"Şi toate acele probleme pe care le-am discutat recent cu vecinul de la Est /cu Rusia – n.red./ au frost tot legate de solicitările de a ne federaliza, de face nu ştiu ce statute ş.a.m.d. Tot aşa e şi din partea asta /din partea României, Vestului – n.r.)."

"Nu pot eu accepta, dar nu o să accepte nimeni, din noi, din moldovenii, care am început şi noi, în afârşit, după 15 ani de independenţă, a simţi gustul independenţei, de a trăi într-un stat independent, suveran, integru – sper, în viitorul apropiat..."

Opţiune pro-europeană

"Uitaţi-vă, numai săptămâna aceasta, în Chişinău, se desfăşoară şapte conferinţe internaţionale în diferite domenii. Când a mai fost vreodată aşa ceva? Chişinău, cuvântul Chişinău, cuvântul Moldova este pronunţat în ziare, la televiziuni, pe internaţional, în fiecare zi, în Internet..."

"Şi noi ne dezvoltăm ca ţară independentă şi creştem în fiecare an, pentru că un statut de ţară independentă de 15 ani este cum ar fi un tânăr de 15 ani care nu are încă toate viziunile lui până la urmă, care se împiedică de multe chestii... Dar noi ne dezvoltăm, noi creştem..."

"Mai ales după ce s-a luat decizia strategică de aderare la UE, după aceşti trei ani de zile de muncă, pentru ca noi să fim înţeleşi de comunitatea ţărilor europene şi nu numai prin ambiţie că, uite, noi am scris cerere, am trimis documente, că uite noi suntem gata să aderăm, dar prin muncă, ca să ne ridicăm la acele standarde europene..."

"Şi după aceasta să mai discutăm noi cu cineva – 1000 de ori cei mai buni vecini, cei mai buni prieteni – despre aceea că are perspectivă RM ca ţară independentă sau nu are - este un nonsens! Tema aceasta trebuie scoasă de pe rol de căre toţi exponenţii aceştia politici din ţara noastră. Toţi!"

"Trebuie să înţelegem că noi trebuie să ne unim toate eforturile... În interiorul ţării putem să avem divergenţe, pe problemele dezvotării economice, pe probleme sociale, pe problemele legislaţiei, pe multe alte chestii."

"Dar în exteriorul ţării noi trebuie să fim uniţi, într-un pumn, într-o mână - toţi să luptăm pentru Republica Moldova ca ţară independentă. Aici e toată buba în relaţiile noastre cu România – că ei nu ne văd pe noi până la urmă ca o ţară independentă, suverană şi integră."

Chestiunea limbii

"Şi ei tot socot că buba cea mai mare pentru noi – şi asta e adevărat – este problema transnistreană. Dar ei o apreciază din altă parte şi dau altă conotaţie acestei probleme – că dacă se rezolvă problema transnistreană, apoi, cum a spus marele nostru poet Grigore Vieru – adio România Mare."

"Şi numai cum ne apropiem noi /de o soluţie a conflictului transnistrean – n.r./ imediat încep a se mişca politicienii noştri, şi mai vechi şi mai tineri, imediat încep a se mişca forţele respective din România – aici e toată problema..."

"Şi de aceea nouă ne leagă aceste formule – că noi nu suntem moldoveni, că suntem români, că noi n-avem limbă, că limba moldovenească nu există, că 650 de ani în urmă Ştefan cel Mare nu a fost moldovean ci român, adică cu patru sute şi ceva de ani înainte de a se fi format statul român."

"Oamenii aceştia - şi am în vedere conducerea României - trebuie măcar în aritmetică să se clarifice – când şi ce s-a petrecut în istorie... Şi atunci să tragem concluziile respective."

"Eu n-am nimic împotriva dezvoltării relaţiilor în cel mai desfăşurat mod cu România, cu cetăţenii români. Avem multe lucruri de făcut cu românii împreună chiar şi pe dimensiunea, pe segmentul european. Dar până acuma, uitaţi-vă, numai aceste probleme – dintr-o parte cu limba, pe site-ul UE nu trebuie să figureze limba moldovenească...".

"Europenii sunt europeni, sunt oameni educaţi, cu istorie, cu tradiţii... Dacă în ţara noastră Constituţia indică că limba noastră este limba moldovenească, dacă noi singuri ne apreciem ca moldoveni, atunci cum poate veni unul dintr-o ţară europeană şi să spună că voi nu sunteţi aceia?"

Moldova Mare

"Cine suntem noi? Dar care-i treaba lor cine suntem noi? Cum ne apreciem noi înşine - aceia suntem. Noi putem foarte mult să discutăm. Dar eu niciodată nu cedez în privinţa asta şi n-a să cedez niciodată nimic. Noi am fost şi suntem moldoveni, noi am vorbit şi o să vorbim moldoveneşte..."

Preşedintele Vladimir Voronin a declarat totodată că, în afară de jurnalişti, în Republica Moldova sunt şi "politicieni plătiţi" /de autorităţile române –n.r./ -"politicieni de la noi, plătiţi de români, şi foasrte regulat şi foarte bine plătiţi."

"Aspiraţiile noastre europene trebuie să fie civilizate în primul rând. Şi noi nu putem să ne purtăm cum se poartă cineva din Bucureşti. Noi trebuie să ne ridicăm mai sus decât acest comportament."

"Noi n-avem scopuri să întoarcem Moldova lui Ştefan cel Mare înapoi – măcar că ar fi un act istoric foarte just – dar noi avem scopul să ne integrăm în Europa unită, mare, şi acolo o să fie şi Moldova lui Ştefan cel Mare, şi o să fie toate celelalte state, şi o să fim şi noi toţi împreună..."

"Noi o să răspundem adecvat la toate încercările de a diminua poziţia Moldovei în lume, de a diminua rolul Moldovei, de a diminua Moldova ca ţară independentă şi suverană."

Întrebat dacă agreează ideea unui plebiscit în problema unei eventuale uniri cu România, în problema denumirii limbii şi în alte chestiuni privind raporturile dintre România şi Moldova, Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că "un astfel de referendum a avut loc la 1 octombrie 2004 când s-a desfăşurat recensământul populaţiei Republicii Moldova, conform căruia noi vedem astăzi că avem în Moldova 2,1% cetăţeni ai Republicii Moldova care s-au declarat de naţionalitate români. Această cifră răspunde la toate întrebările."

Origini comuniste

Cu referire la posibilitatea schimbării denumirii Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a declarat, între altele că "problema nu este în denumire. Noi ştim partide cu denumiri foarte frumoase şi în Europa şi în alte ţări pe mâinile cărora este foarte mult sânge, pe mâinele cărora sunt foarte multe jertfe şi foarte multe tragedii. Problema ţine mai mult de acel drapel, de aceea ideologie pe care o promovează un partid şi de liderii care promovează ideologiile şi tradiţiile partidului."

"Înseamnă că acest brand se eliberează. Imediat, vine cineva de la Diacov sau de la Urecheanu şi înregistrează Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Spuneţi-mi mie, ei nu iau 15%, cel puţin, la următoarele alegeri parlamentare numai datorită brand-ului?" – a întrebat retoric Vladimir Voronin.

El a mai afirmat că, potrivit unor proprii statistici, în "celelalte partide" din Republica Moldova, foştii membri ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice "sunt mult mai mulţi" decât în PCRM.

Potrivit liderului său, PCRM, care în 2008 împlineşte 15 ani de la constituire, are 22000 de membri.

Vladimir Voronin a chemat alegătorii să voteze aşa încât un partid să poată constitui o majoritate parlamentară.

El a sugerat totodată că electoratul moldovean, în majoritatea sa, este supus influenţelor şi nu poate deocamdată vota potrivit propriei conştiinţe şi opţiuni.

"Cetăţenii noştri o să înceapă a vota, aşa cum ei înşişi conştientizează şi cum înţeleg, undeva peste 16-20 de ani. Până atunci ei o să fie influenţaţi. Sunt influenţaţi, majoritatea dintre ei, din cauza sărăciei, a situaţiei economice."

Vladimir Voronin a declarat că nu are cetăţenie rusă, răspunzând astfel, "oficial", cum s-a exprimat Preşedintele, speculaţiilor că ar fi avut sau ar avea cetăţenie rusă.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

atita cultura in voronin ca-n porcul bunicii mele............
dar el nu stie cei asta cultura.