Evenimente
PublicatiiMihai Eminescu si Basarabia
Pagina 1 din 1
Mihai Eminescu si Basarabia
Scris de basaru Lun 15 Ian 2007 - 16:29
Eminescu și problema Basarabiei
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Azi 15 ianuarie se implinesc 157 de ani de la nasterea Marelui poet Mihai Eminescu.Cu aceasta ocazie cred ca ar fi foarte interesant sa vedem care era parerea domnului Eminescu referitor la subiectul Basarabiei , care pe timpul lui era o gubernie ruseasca.
Sa incepem cu un articol de al lui publicat in Timpul,10 februarie 1878, preluat de mine din ziarul Timpul ,LUNI, 15 IANUARIE 2007, NR.554.
Credinţa în trăinicia poporului român
Mihai Eminescu
TIMPUL,10 februarie 1878
Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să câştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti. Înţelegem pe deplin această stăruinţă,deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale,orice stat face tot ce-i stă prin putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iar noi suntem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi Basarabia e perdută.Dar dacă ne dăm bine seamă, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra. Nenorocirea cea mare, ce ni se poate întâmpla, nu este că vom perde şi rămăşiţa unei preţioase provincii perdute: putem să perdem chiar mai mult decât atâta, încrederea în trăinicia poporului român.În viaţa sa îndelungată,niciodată poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi,când cinci milioane de români sunt uniţi într-un singur stat.Mihai Viteazul a izbutit să împreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeierea unui stat român mai puternic; a fost însă destul ca Mihai Viteazul să moară,pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe sguduituri şi rămâne statornic,fiindcă are două temelii: conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.Dacă vom câştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom perde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creaţiune trecătoare; iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi perderile ne vor fi trecătoare.Astăzi e dar timpul ca să întărim atât în români, cât şi în popoarele mari ale apusului, credinţa în trăinicia poporului român.Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ; noi nu primim nici un preţ.Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic!Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel, încât românii sunt datori a rămânea până în sfârşit consecvenţi moţiunilor votate de către corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Azi 15 ianuarie se implinesc 157 de ani de la nasterea Marelui poet Mihai Eminescu.Cu aceasta ocazie cred ca ar fi foarte interesant sa vedem care era parerea domnului Eminescu referitor la subiectul Basarabiei , care pe timpul lui era o gubernie ruseasca.
Sa incepem cu un articol de al lui publicat in Timpul,10 februarie 1878, preluat de mine din ziarul Timpul ,LUNI, 15 IANUARIE 2007, NR.554.
Credinţa în trăinicia poporului român
Mihai Eminescu
TIMPUL,10 februarie 1878
Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să câştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti. Înţelegem pe deplin această stăruinţă,deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale,orice stat face tot ce-i stă prin putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iar noi suntem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi Basarabia e perdută.Dar dacă ne dăm bine seamă, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra. Nenorocirea cea mare, ce ni se poate întâmpla, nu este că vom perde şi rămăşiţa unei preţioase provincii perdute: putem să perdem chiar mai mult decât atâta, încrederea în trăinicia poporului român.În viaţa sa îndelungată,niciodată poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi,când cinci milioane de români sunt uniţi într-un singur stat.Mihai Viteazul a izbutit să împreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeierea unui stat român mai puternic; a fost însă destul ca Mihai Viteazul să moară,pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe sguduituri şi rămâne statornic,fiindcă are două temelii: conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.Dacă vom câştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom perde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creaţiune trecătoare; iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi perderile ne vor fi trecătoare.Astăzi e dar timpul ca să întărim atât în români, cât şi în popoarele mari ale apusului, credinţa în trăinicia poporului român.Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ; noi nu primim nici un preţ.Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic!Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel, încât românii sunt datori a rămânea până în sfârşit consecvenţi moţiunilor votate de către corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.
Ultima editare efectuata de catre basaru in Mar 6 Mai 2014 - 21:08, editata de 1 ori
basaru- basarabean
-
Number of posts : 2965
Age : 84
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006 -
Re: Mihai Eminescu si Basarabia
Scris de basaru Lun 15 Ian 2007 - 16:49
Si tot din aceeasi sursa, mai sus mentionata, luarea de cuvant a Mariei Ciobanu la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, la Nisporeni, preşedinta FDRM, filiala Nisporeni, consilier orăşenesc, referitor la Mihai Eminescu vizavi de Basarabia.
Dragii mei români, edificarea unui monument lui Eminescu în localitatea noastră înseamnă a te regăsi în creaţia filosofică a poetului, în publicistica şi în opera sa politică.
A-i înălţa un monument poetului înseamnă să subscrii la ceea ce afirma Eminescu în Testamentul politic referitor la identitatea noastră naţională: „Nu există nici o deosebire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţării Ungureşti. E absolut aceeaşi rasă, cu absolut aceleaşi înclinaţii şi aptitudini”. Iar într-un articol publicistic poetul se revolta: „Nimeni n-are dreptul să ne înveţe ce-am fost sau ce-ar trebui să fim, voim să fim ceea ce suntem - români”.
Gândind la Basarabia, la această bucată de pământ ruptă cu sila din trupul ţării, Eminescu ia atitudine tranşantă, publică în presa timpului mai mult de 20 de articole, era gata să polemizeze până-n pânzele albe cu denigratorii istoriei, cu lepădăturile de neam. Iată doar unele spicuiri din publicistica
poetului: „A rosti numele Basarabiei, e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti. Acest petic de pământ nu are pentru noi nici un echivalent în lume. El însemnează misiunea noastră istorică, tăria noastră.
Basarabia întreagă a fost a noastră, pe când Rusia nu se megieşa cu noi, Basarabia întreagă ni se cuvine, căci e pământ drept al nostru şi cucerit cu plugul, apărat cu arma a fost de la începutul veacului al XIV-lea încă şi până în veacul al XIX-lea”.
A-i dezveli un bust lui Eminescu la Nisporeni înseamnă a fi conştient că vorbeşti limba română despre care poetul spunea: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. De pe buzele lui Eminescu s-au desprins aceste şi alte adevăruri axiomatice, iar glasul său n-a fost a unui individ, ci vocea trecutului nostru românesc, în pieptul său nu s-au zbătut bucuriile şi durerile unui singur om, ci acolo a bătut inima a milioane de români.
Vreau să cred că animaţi de aceste adevăruri au fost Consiliul raional şi conducerea raionului atunci când au decis să-i edifice poetului român Eminescu un monument în oraşul nostru.
Cei care aţi citit opera integrală a lui Eminescu ştiţi cât de mult a suferit poetul celor mulţi din pricina jumătăţilor de adevăr, din pricina minciunii. Şi azi, acolo, sus, poetul suferă că i s-a înălţat monument pe locul unde până la mijlocul anilor ’70 a fost monumentul lui satana sub chip de om - Lenin. Şi tot de aici, de pe acest loc, a pornit înregimentat şirul de camioane în 1949 cu cei mai buni gospodari ai oraşului, femei şi copii, spre Siberia de gheaţă.
Oare n-a ştiut conducerea raionului, Consiliul raional de această dramă
a noastră, a nisporenenilor? Era cazul ca un sobor întreg de preoţi de la ambele mitropolii să sfinţească o săptămână întreagă locul înainte de a purcede la construcţia monumentului, iar o piatră care ar fixa tragedia deportărilor nu ar încurca vecinătăţii poetului, ci din contra.Drept încheiere, îmi permit să citez îndemnul Luceafărului poeziei româneşti pentru tânăra generaţie: „Schimbaţi opinia publică, daţi-i o altă direcţiune, răscoliţi geniul naţional - spiritul propriu al poporului - din adâncurile în care doarme, faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţiune de idei, în care ideea românească să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiţi români şi iar români”.
Dragii mei români, edificarea unui monument lui Eminescu în localitatea noastră înseamnă a te regăsi în creaţia filosofică a poetului, în publicistica şi în opera sa politică.
A-i înălţa un monument poetului înseamnă să subscrii la ceea ce afirma Eminescu în Testamentul politic referitor la identitatea noastră naţională: „Nu există nici o deosebire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţării Ungureşti. E absolut aceeaşi rasă, cu absolut aceleaşi înclinaţii şi aptitudini”. Iar într-un articol publicistic poetul se revolta: „Nimeni n-are dreptul să ne înveţe ce-am fost sau ce-ar trebui să fim, voim să fim ceea ce suntem - români”.
Gândind la Basarabia, la această bucată de pământ ruptă cu sila din trupul ţării, Eminescu ia atitudine tranşantă, publică în presa timpului mai mult de 20 de articole, era gata să polemizeze până-n pânzele albe cu denigratorii istoriei, cu lepădăturile de neam. Iată doar unele spicuiri din publicistica
poetului: „A rosti numele Basarabiei, e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti. Acest petic de pământ nu are pentru noi nici un echivalent în lume. El însemnează misiunea noastră istorică, tăria noastră.
Basarabia întreagă a fost a noastră, pe când Rusia nu se megieşa cu noi, Basarabia întreagă ni se cuvine, căci e pământ drept al nostru şi cucerit cu plugul, apărat cu arma a fost de la începutul veacului al XIV-lea încă şi până în veacul al XIX-lea”.
A-i dezveli un bust lui Eminescu la Nisporeni înseamnă a fi conştient că vorbeşti limba română despre care poetul spunea: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. De pe buzele lui Eminescu s-au desprins aceste şi alte adevăruri axiomatice, iar glasul său n-a fost a unui individ, ci vocea trecutului nostru românesc, în pieptul său nu s-au zbătut bucuriile şi durerile unui singur om, ci acolo a bătut inima a milioane de români.
Vreau să cred că animaţi de aceste adevăruri au fost Consiliul raional şi conducerea raionului atunci când au decis să-i edifice poetului român Eminescu un monument în oraşul nostru.
Cei care aţi citit opera integrală a lui Eminescu ştiţi cât de mult a suferit poetul celor mulţi din pricina jumătăţilor de adevăr, din pricina minciunii. Şi azi, acolo, sus, poetul suferă că i s-a înălţat monument pe locul unde până la mijlocul anilor ’70 a fost monumentul lui satana sub chip de om - Lenin. Şi tot de aici, de pe acest loc, a pornit înregimentat şirul de camioane în 1949 cu cei mai buni gospodari ai oraşului, femei şi copii, spre Siberia de gheaţă.
Oare n-a ştiut conducerea raionului, Consiliul raional de această dramă
a noastră, a nisporenenilor? Era cazul ca un sobor întreg de preoţi de la ambele mitropolii să sfinţească o săptămână întreagă locul înainte de a purcede la construcţia monumentului, iar o piatră care ar fixa tragedia deportărilor nu ar încurca vecinătăţii poetului, ci din contra.Drept încheiere, îmi permit să citez îndemnul Luceafărului poeziei româneşti pentru tânăra generaţie: „Schimbaţi opinia publică, daţi-i o altă direcţiune, răscoliţi geniul naţional - spiritul propriu al poporului - din adâncurile în care doarme, faceţi o uriaşă reacţiune morală, o revoluţiune de idei, în care ideea românească să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiţi români şi iar români”.
basaru- basarabean
- Number of posts : 2965
Age : 84
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006 -
basarabia si Mihai Eminescu
Scris de basaru Mier 21 Feb 2007 - 20:04
Notite din ‘Basarabia’ de Eminescu…
———————————————————————————————-
… tatarii ce locuiau in Buceag, carora domnia Moldovei le hotaraste locul unde le este invoit a fi asezati, masura acel loc si-l hotarniceste, desi domnia era fanariota, desi slaba, desi locul era ocupat de trupe turcesti.
… A rosti numele de Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inainte vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.
Destul numai ca, intr-o vreme in care abia era viata istorica prin imprejurimi, Basarabia actuala era pamînt românesc stapanit de Domni români . Şi acesta n-o deduc numai istoricii de astazi, ci Miron Costin insusi: cronicarul cel invatat si mare logofat in Moldova povesteste aceasta in versurile dedicate regelui Poloniei.
… ce se numeste astazi Basarabia?
Tragand o linie de la Hotin, din Nistru pana in Prut , avem o lature; de la amandoua capetele ei tragem cate o linie pana in Marea Neagra, una de-a lungul Nistrului, cealalta de-a lungul Prutului; iar capetele acestor doua linii le incheiem cu o a patra linie formata prin tarmurile Marii Negre. Acest cuadrilater cam neregulat se numeste azi Basarabia, desi fara cuvant.
Dupa ce Stefan Cel Mare a luat de la Valahia, intre anii 1465-1475, partile de sud, cate le aveau Basarabii inte Prut si Nistru, aceste parti a pastrat numele distinctiv a dinastiei primae occupantis, a Basarabilor. Deci, nu intreaga tara dintre Prut si Nistru e Basarabia, ci aceasta e numai o fasie spre sud, hotarata si mica, asa cum ne-o arata Cantemir in Descriptio Moldaviae.
Iata deci marginile reale ale Basarabiei reale: Trage o linie curmezisa de langa Nistru de la Bender pana in varful lacului Ialpug la Bolgrad si ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad pana in Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunare in sus pana la Chilia, a treia lature, apoi luand malul Marii Negre pana la Cetatea Alba la gura Nistrului, a patra lature; apoi in sus pe Nistru de la Cetatea Alba pana la Bender, a cincea lature. Numai pamantul coprins intre aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvant Basarabia; tot ce-i deasupra e Moldova curata, razbotezata de la 1812 incoace.
Pamantul cuprins intre aceste cinci linii era impartit in patru tinuturi : Bugeacul, Cetatea Alba, Chilia si Ismail. Numai in tinutul Bugeacului au locuit tatari cu invoirea Domnilor Moldovei, in celelalte se vor fi rasfirat cate unul-doi, caci nimeni nu poate opri in mod hermetic trecerea unui om , mai ales tatar fiind peste marginele mosiei lui; dar in sfarsit numai in Bugeac tatarii colonizati s-au bucurat de oarecari privilegii , concese de proprietarul locului, care era statul Moldovei.
———————————————————————————————-
… tatarii ce locuiau in Buceag, carora domnia Moldovei le hotaraste locul unde le este invoit a fi asezati, masura acel loc si-l hotarniceste, desi domnia era fanariota, desi slaba, desi locul era ocupat de trupe turcesti.
… A rosti numele de Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inainte vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.
Destul numai ca, intr-o vreme in care abia era viata istorica prin imprejurimi, Basarabia actuala era pamînt românesc stapanit de Domni români . Şi acesta n-o deduc numai istoricii de astazi, ci Miron Costin insusi: cronicarul cel invatat si mare logofat in Moldova povesteste aceasta in versurile dedicate regelui Poloniei.
… ce se numeste astazi Basarabia?
Tragand o linie de la Hotin, din Nistru pana in Prut , avem o lature; de la amandoua capetele ei tragem cate o linie pana in Marea Neagra, una de-a lungul Nistrului, cealalta de-a lungul Prutului; iar capetele acestor doua linii le incheiem cu o a patra linie formata prin tarmurile Marii Negre. Acest cuadrilater cam neregulat se numeste azi Basarabia, desi fara cuvant.
Dupa ce Stefan Cel Mare a luat de la Valahia, intre anii 1465-1475, partile de sud, cate le aveau Basarabii inte Prut si Nistru, aceste parti a pastrat numele distinctiv a dinastiei primae occupantis, a Basarabilor. Deci, nu intreaga tara dintre Prut si Nistru e Basarabia, ci aceasta e numai o fasie spre sud, hotarata si mica, asa cum ne-o arata Cantemir in Descriptio Moldaviae.
Iata deci marginile reale ale Basarabiei reale: Trage o linie curmezisa de langa Nistru de la Bender pana in varful lacului Ialpug la Bolgrad si ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad pana in Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunare in sus pana la Chilia, a treia lature, apoi luand malul Marii Negre pana la Cetatea Alba la gura Nistrului, a patra lature; apoi in sus pe Nistru de la Cetatea Alba pana la Bender, a cincea lature. Numai pamantul coprins intre aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvant Basarabia; tot ce-i deasupra e Moldova curata, razbotezata de la 1812 incoace.
Pamantul cuprins intre aceste cinci linii era impartit in patru tinuturi : Bugeacul, Cetatea Alba, Chilia si Ismail. Numai in tinutul Bugeacului au locuit tatari cu invoirea Domnilor Moldovei, in celelalte se vor fi rasfirat cate unul-doi, caci nimeni nu poate opri in mod hermetic trecerea unui om , mai ales tatar fiind peste marginele mosiei lui; dar in sfarsit numai in Bugeac tatarii colonizati s-au bucurat de oarecari privilegii , concese de proprietarul locului, care era statul Moldovei.
basaru- basarabean
- Number of posts : 2965
Age : 84
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006 -
Re: Mihai Eminescu si Basarabia
Scris de basaru Dum 19 Ian 2014 - 14:02
ЛА ТИМП 16/01/14 - nistrenia a proslăvit pe marele Eminescu.
Eminescu - Luceafărul literaturii nistrene !?
Cred că Eminescu se răsucește în mormânt la auzul unor astfel de spălături de creier.
Eminescu - Luceafărul literaturii nistrene !?
Cred că Eminescu se răsucește în mormânt la auzul unor astfel de spălături de creier.
basaru- basarabean
- Number of posts : 2965
Age : 84
Localizare : Everywhere
Hobby : Basarabean
Registration date : 04/09/2006 -
Subiecte similarePagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum